News flash … traducatori „tradusi”

Astazi  ne-am lovit prin blogosfera de un articol interesant. Daca tot ne-am plans de calitatea cartilor aparute la editura „stim noi care” (vezi articolul cu romanul tritonicesc datator de migrene de mai jos), se pare ca exista nemultumiti si in ceea ce priveste alte edituri.

De data aceasta nemultumitii sunt traducatorii care-si pun osu la munca si ajung sa fie ignorati si uitati in final de catre edituri cand vine vorba de plata. Daca postul este „dedicat” editurii Rao si relatiei „speciale” pe care o are cu traducatorii sai, ei bine printre comentatori au intervenii si sotii Ghidoveanu plangandu-se de reactia ” normala” de acum a reprezentatilor editurii, vesnic „controversate” Tritonic.

Citam: Cristina & Stefan Ghidoveanu pe 11 februarie, 2009 la 4:56 pm

„Ne cerem scuze ca intervenim, de obicei nu prea participam la discutiile de pe bloguri, dar cum am vazut ca va plangeati ca nimeni nu-si asuma numele real si nu are curajul sa puna degetul pe rana, o facem noi, acum. Prin urmare, este cineva dispus sa dea in judecata, impreuna cu noi, editura Tritonic pentru neplata drepturilor de autor cuvenite pentru traducerea unei carti aparute sub sigla acestei sandramale SRL? La noi este vorba despre versiunea romaneasca a romanului “Vanatoarea de capete” de David Marusek, recent apreciata de cititori drept o traducere buna. La cate telefoane trantite in nas, e-mailuri neluate in seama si minciuni aruncate pe blogul Tritonic am avut parte pana acum, singura solutie este actiunea in justitie. Tare ne este insa ca – asa cum s-a spus mai sus pe acesta lista de discutie – fiecare se gandeste numai la el cand vine vorba de traduceri. Restul e numai vorbarie…„

Si cum vestile proaste circula repede, se pare ca scandalul a ajuns si la urechile scriitorului David Marusek care le-ar cam face cu „mina”  editurii Tritonic in privinta unor viitoare colaborari. Si la mai mare…

Si ca tot veni vorba de scriitori suparati, asteptam cu interes reactia domnului Stross in legatura cu a doua editie defecta a „Singularity Sky„. Atunci cand o sa fie…

Nevil Shute – Ultimul tarm

Nevil Shute Norway (17 Ianuarie 1899 – 12 ianuarie 1960) a fost un scriitor popular dar in acelasi timp si un inginer aeronautic de succes, cel mai cunoscut roman al sau find scrierea de fata, „Ultimul tarm” („On the beach„, titlul original) publicat in 1957 dupa emigrarea sa in Australia. Foarte multa lume considera acest roman ca fiind o lucrare majora, in special printre textele cu filoane apocaliptice. Romanul a fost serializat in mai mult de 40 de ziare ale vremii si adaptat intr-un film in care au jucat Gregory Peck si Ava Gardner in 1959. Ca un fapt interesant,  „On the Beach” a fost primul film american expus publicului in cinematografele Uniunii Sovietice.

Subiectul romanului urmareste apropierea iminenta a sfarsitului lumii ca urmare a unor razboaie nucleare intense. Nu poti sa nu zimbesti de ironia sortii accentuata de scriitor, ca cei mici, tari ca Egiptul sau Albania le-au tras-o, ca sa ma exprim mai liber, marilor puteri ale lumii, declansand o conflagratie de dimensiuni globale. Nori de radiatii rezultate in urma diverselor bombe nucleare, la care a recurs omenirea, s-au raspindit de-a lungul marii majoritati a planetei si ameninta sa loveasca in curand si tarmurile pasnice si nevinovate ale Australiei. Cam asta ar fi fondul pe care se desfasoara evenimentele din carte, axate in principal pe doua directii, nevoia de a afla daca mai sunt supravietuitorii pe restul globului si credinta cercetatorilor australieni ca nu vor mai apuca anul urmator.