Caută

Cititor SF

…unde cititorii dau cu parerea si alte obiecte contondente…

Lună

Mai 2009

Dosarele SF: Fila Mircea Pricăjan

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Nume si prenume* : Mircea Pricăjan

Data si locul nasterii : 2 septembrie 1980, Oradea

Studii : Absolvent al Facultăţii de Litere, Universitatea Oradea – promoţia 2003, cu lucrarea de licenta, „Stephen King – Words are His Power.” (An Essay on Modern Horror and Its King);  Masterat in „Literatura romana in context universal„, unde a sustinut lucrarea, „Fantasticul literar (o paralela)”, accentuand asemanarile si deosebirile dintre fantasticul romanesc si cel american, exemplificand cu scriitorul Stephen King

Ocupatii : Scriitor, traducător

Debut : Romanul „În umbra deasă a realităţii„, 2 volume, Editura Universitatii din Oradea, 2002.

Edituri si Reviste din portofoliu :  Proza scurta, articole, interviuri si traduceri din limba engleză in diverse reviste literare romanesti : Familia, Vatra, Tribuna, Observator cultural, Luceafărul, etc. Proza scurta in reviste romanesti virtuale: Respiro, Lumi virtuale, SFera etc., dar si in cele din strainatate: Double Dare Press, Distant Worlds, Muse Apprentice Guild, SFFWorld, etc.

2003 – Prezent în antologia Taj Mahal Review, India

2003-2004 Redactor-sef al publicatiei virtuale Imagikon, revista ce aparea exclusiv in limba engleza si se axa pe promovarea literaturii româneşti

Din 2003,  redactor la revista de cultură, Familia

Traduceri SF&F** la editurile: Aquila ’93, Millennium Press, Tritonic, Nemira, RAO, Polirom, Humanitas, Curtea Veche

–––––––––––––––––––––––––––––––––

1.Romane memorabile citite recent:

Douglas Clegg – „The Hour Before Dark”. Nu e memorabil in sensul larg al cuvantului, insa mi-a ramas cu siguranta in minte dintre cele mai recente 15-20 de carti citite. Urmatorul pe lista ar fi Richard Laymon cu „Night in Lonesome October„.

2.Ati recomanda autorii romani de sf & f si urmatoarele lor romane :

L-as recomanda oricand pe Razvan Radulescu cu „Teodosie cel Mic„. Mi-a placut foarte mult si „Derapaj„-ul lui Ion Manolescu. In cheie fantastica poate fi citit si „Venea din timpul diez„, romanul lui Bogdan Suceava, o izbanda literara pe care o vor citi si nepotii, si stranepotii nostri. A, bine, si trilogia „Orbitor” a lui Mircea Cartarescu. Nu incapa vorba.

3.Sperati sa apara publicat in Romania intr-un viitor apropiat:

Traducerea seriei „Necroscope” a lui Brian Lumley. Încă mă mir că niciun editor nu l-a considerat interesant pe acest autor.

4.Reeditari sf & f pe care le considerati necesare:

N-am nici cea mai vaga idee. Un istoric al genului cu siguranta ar putea intocmi o lista exhaustiva si v-ar explica pe indelete si de ce anume toate acele titluri, pana la ultimul, e MUSAI sa vada din nou lumina tiparului. Eu nu sunt acel istoric.

5.Proiecte de viitor:

Cele pragmatice, de bifat obligatoriu pentru a tine inanitia la distanta: de terminat traducerea primului volum din seria „Cronicile Apocalipsei„, de terminat romanul „King Rat” al lui China Mieville si, desigur, de terminat, cu timpul, seria „Dark Tower” a lui Stephen King.

Cele, cred uneori, utopice: de incheiat intr-o prima ciorna macar unul dintre romanele pe care le-am (a)dus in diferite stadii de dezvoltare; de completat un eventual volum de proza scurta cu 5-6 texte noi. Restul e tacere.

–––––––––––––––––––––––––––––––––

*Conform datelor din Wikipedia

** si nu numai

Observator Cultural si „Cititor SF”

obscult18

In Observatorul cultural nr. 218 (476), din 28 mai 2009, avem articolul semnat de Michael Haulica, “Din nou despre bloguri”.

O sa gasiti acolo si cateva observatii si trimiteri catre echipa si blogul nostru, plus impresii si alte detalii si despre celelalte adrese ce imbogatesc peisajul online de Sf&F romanesc ( in special din perspectiva fanilor ) .

Multumim pentru aprecieri si sa speram ca si pe viitor sa ne mentinem in acelasi ton si trend.

Intrunire Cenaclul Prospect Art (2)

Si deja primele impresii si relatari de la fata locului au inceput sa apara.

Primul articol il gasiti aici.

Si a doua impresie.

Hopa si a treia. Ii multumesc lui Vlad Stroescu pentru semnalare.

Si iata aici si impresiile lui Jewel.

Si pe final de articol, caprikon13.

Amintirea Pământului – Orson Scott Card

orson-scott-card_amintirea-pamantuluiNu, hotărât, nu există carte ca „Jocul lui Ender”. Nu printre cărţile scrise de Orson Scott Card, cel puţin alea care au apărut în România. Sigur, ar mai fi „Vorbitor în numele morţilor„, poate, dar deşi ridică întrebări interesante, aia e de cu totul altă categorie.

Revenind la „Amintirea Pământului„, primul volum din seria „Întoarcerea acasă„, recent publicat de Nemira, ei bine, se simte acut că este primul volum dintr-o serie. Autorul este preocupat de trasarea cadrului general pe care urmează să construiască, probabil, în restul seriei: facem cunoştinţă cu personajele importante şi ne dumirim în ce fel de univers are loc acţiunea. Dacă povestea s-ar încheia aici, te-ai întreba de ce naiba ai citit-o. (Şi în acest aspect iarăşi nu se compară cu „Ender”, care poate fi luat şi ca lucrare de sine stătătoare).

Am făcut comparaţia cu Ender ca să ştiţi la ce să vă aşteptaţi şi la ce să nu vă aşteptaţi. Să trecem însă la subiect.

Cândva, cam cu vreo cinci-şase pre-queluri nescrise în urmă, omenirea a distrus Pământul dar a reuşit măcar să se salveze pe sine. Oamenii au lăsat dezastrul în urmă şi au colonizat cinci planete, plasând Terra în grija unui computer numit „Păstrătorul Pământului”, care are menirea să vegheze la refacerea acestuia. Peste 40.000 de ani, pe planeta Harmony, una dintre cele cinci colonii, omenirea trăieşte sub supravegherea unui computer numit „Sufletul Suprem”. Citește în continuare „Amintirea Pământului – Orson Scott Card”

Intrunire a Cenaclulului SF „ProspectArt” …

Cenaclul SF ProspectArt (apartinand de Societatea Romana de Science Fiction si Fantasy) isi va tine intrunirea joi 28 mai 2009, ora 18.00, la Observatorul Astronomic Popular „V.A.Urseanu”,  Bd.Lascar Catargiu (fost Ana Ipatescu).

Vor citi Sebastian A.Corn („Scrisoare” ), Liviu Radu (un fragment din nuvela „Lumina trebuie sa vina de la rasarit”) si Balin Feri (”Extrem”). Primele doua texte au fost postate pe site-ul asociatiei SRSFF .

După lecturi vor urma discuţii pe marginea textelor prezentate. Si tot  la intalnirea de joi, va fi anuntata si structura de organizare a Cenaclului ProspectArt.

Sunt asteptati toti pasionatii de science fiction si fantasy.

Si iata si afisul, o prelucrare reusita dupa o lucrare a artistului roman, ajuns in Canada, Daniel Dociu.

afis+ProspectArt+srsff1

Teaser “Iureşul săbiilor” de George R.R. Martin!

Desi un update ulterior, stirea de mai jos a furat, in mod clar, prim planul.

Pentru a pune capac surprizelor destinate cititorilor sai, si dupa ce ne-a perpelit la foc incet, Nemira a anuntat, intr-un guest post semnat de traducatorul Mircea Pricajan, ca va aparea in curind primul volum, Pistolarul (The Gunslinger), din seria Dark Tower a lui „the one and only”, Stephen King.

Pistolarul - Dark Tower

De pe blogul editurii Nemira aflam o veste fantastica!

La targul de carte Bookfest din Bucuresti de la sfarsitul lunii iunie, va fi lansata continuarea ciclului „Cantec de gheata si foc”  de George R.R. Martin,  si anume volumul „Iureşul săbiilor” (2000). Traducerea ii apartine doamnei Laura Bocancios, iar cartea, de aproximativ 2 400 000 de caractere, a fost impartita in 3 volume.

george r.r. martin - iuresul

Mai multe informatii si pagini din carte puteti gasi pe adresa binecunoscuta a  blogului Nemira.

Later update – Iata si coperta volumul I al cartii „Caderea lui Hyperion” de Dan Simmons, disponibil in curind pe site-ul Nemira + postul dedicat aparitiei iminente a romanului :

caderea hyperion

Sci-Fi Magazin nr.10 (iulie 2008)

sci+fi nr.10Numarul de fata este una dintre „restantele” ramase din colectia Sci-fi Magazin a anului trecut. Acesta debuteaza cu un editorial interesant semnat de Nicolae C. Ariton in care se realizeaza o paralela intre confreriile secrete de nivel mondial si fandomul literaturii science fiction. Am gasit o serie de detalii si informatii de care eu nu aveam habar, plus o trimitere chiar catre celebrul fan sf,  Forrest Ackerman, trecut in nefiinta in luna decembrie a anului trecut.

Putin probabil” apartine lui Will McIntosh si exploreaza influenta pe care ar putea sa o manifeste statisticile asupra cursului vietii noastre, povestirea oprindu-se la un asemenea experiment. O poveste usurica, care nu mi-a trezit prea tare interesul, dar cu avantajul ca macar a fost bine scrisa.

Laird Long, scriitor canadian, imagineaza o lume in care sufletele celor vii pot fi furata fara ca acestora sa li se intample ceva, iar fantomele celor morti, dar cu restante la Fisc, pot bantui (ne)linistite Pamantul pina la clarificarea situatiei financiare. „In cautarea sufletului pierdut” este mai atragatoare ca prima povestire, mai ales prin subiectul sau, insa nici ea nu emite prea multe pretentii. Partea finala mi s-a parut destul de brusca si cam slab gestionata.

Despre romanul in  foileton a lui Ciprian Mitoceanu am mai discutat pe blog. In numarul de fata este prezent cu varianta mai scurta a aceleiasi scrieri, „Amendamentul Dawson„.

Corectie de zbor” a lui Ken Wharton mi-a adancit si mai tare starea de neliniste, pentru ca nici nu am reusit sa o termin. Un text ciudat in care este posibil sa apara si un lift spatial, insa unde m-am oprit eu nici vorba de asa ceva. Nu m-a prins deloc.

Si am ajuns la una dintre piesele de rezistenta ale numarului de fata, „Calea Crucii si a Dragonului„- premiul Locus in 1980 – apartinand reputatului si cunoscutului scriitor, George R.R. Martin. Tinand cont de titlu, eu imi faceam iluzii (ce s-au dovedit desarte in final) ca poate voi regasi ceva franturi din saga recenta a lui R.R. Martin. Din pacate, cum spuneam,  nu a fost cazul, insa tot raul spre bine, pentru ca am descoperit o povestire cu adevarat interesanta. Ne aflam intr-un viitor in care planetele au fost colonizate, s-au intalnit specii extraterestre, iar religia joaca un rol foarte important in organizarea sociala. Prin urmare fiecare cult incearca sa-si struneasca adeptii si sa atraga un numar mai mare de acoliti. In centru se afla aventura unu inchizitor confruntat cu o religie iesita din comun, aceea a unui Iuda Iscarioteanul ridicat la grad de sfant. Repercursiunile contactului dintre inchizitor si reprezentantii acestei religiii vor rezulta in daune colaterale de ambele parti. Un text usor ironic pe alocuri, cu un subiect atractiv (ce poate fi considerat de unii usor demodat si exploatat in exces) si o punere in scena pe masura numelui scriitorului. Mi s-a parut de departe cel mai bun text al numarului de fata.

Gene Wolfe, un alt greu al sci-fi-ului american,  in povestirea „Scuturile de pe Marte” incearca sa desluseasca ce s-ar intampla daca planeta Marte ar fi parasita de cei care o exploateaza. Pe mine, nu m-a prins cam deloc. Pina la jumatatea povestirii  inca nu intelesesem ce vrea sa transmita scriitorul, textul aparandu-mi parca prea incarcat, si cred ca in mare parte cu detalii inutile. Next.

Si iata si „vedeta” numarului 10/2008. Este vorba de nuvela castigatoare a premiului Hugo in 2006Intrusul” (Inside Job) apartinand lui Connie Willis. Intre noi fie vorba observand ca nuvela de fata a mai avut ca adversari lucrari ca „Burn” de James Patrick Kelly, din Best Sci-fi-ul nr. 1 (Nemira) care nu mi-a lasat o impresie grozava, nu ma mir ca a castigat „Inside Job”, insa parca „The Little Goddess” de Ian McDonald din acelasi Best Sci-fi, care  nu e geniala, dar macar are mai multe influente SF, ar fi meritat o atentie mai mare. Si sa nu mai zic ca in acelasi an au mai concurat „Identity Theft” de Robert J. Sawyer si „Magic for Beginners” de Kelly Link.

Titlul m-a dus cu gindul la ecranizarea dupa Philip K. Dick, „Impostorul„, dar de fapt nuvela se concentreaza asupra controversei iscata din posibilitatea ca o persoana cu „puteri paranormale” chiar sa fie posedata de un suflet si nu sa fie un sarlatan de cea mai joasa speta, cum intalnim in majoritatea cazurilor. Un text excesiv de lung, presarat de detalii si dialoguri inutile, si destul de tern ca si idee, fara multa spectaculozitate. L-am dus pina la capat, pentru ca totusi am fost un pic curios daca intervine ceva (mai) neobisnuit, insa cam degeaba. Locusul din `80 mi s-a parut mai reusit ca Hugo-ul din 2006.

Chiar daca procentajul celor care nu mi-au placut este in mod cert covarsitor, totusi George R.R. Martin merita abordat cu prisosinta. Si cine stie?! Poate parerile voastre nu o sa coincida cu multe din impresiile mele. Si ca sa va si conving ca nu sunt carcotas inutil, o sa aleg sa vorbesc intr-un post viitor si de unul dintre numerele care m-a impresionat foarte mult. Pina atunci continui sa depling disparitia prematura a revistei de pe piata si sper intr-un almanah Sci-fi Magazin 2010, tinand cont ca cel de pe 2009 a fost foarte reusit.

Pina atunci va reamintesc ca Almanahul Sci-Fi Magazin 2009, a carui recenzie o gasiti aici,  poate fi comandat pe adresa abonamente@sci-fi.ro, tot de acolo putandu-se achizitiona si cele doua volume in care sunt adunate cate 6 numere corespunzatoare aparitiei lunare din 2008. Mai multe detalii pe adresa web a revistei.

Recenzie la antologia „Ages of Wonder” pe FantasyBookCritic

Ages

Cu amabilitatea lui Liviu Suciu, unul dintre administratorii blogului FantasyBookCritic, a fost postata la ei pe blog si varianta in engleza a recenziei (cu multumiri lui Jen si apoi lui Liviu pentru redactarea finala) pe care am facut-o impreuna cu aspoiu la antologia „Ages of Wonder” editata de Julie E. Czerneda si Rob St. Martin si aparuta recent la  Daw.

Aceasta este completata, dupa cate se poate observa,  si de impresiile lui Liviu Suciu. De remarcat ca in ciuda discursului meu mai entuziast ce contrasteaza cu atitudinea, [adesea] temperata a lui Liviu Suciu, concluzia sa finala a fost ca intr-adevar antologia este o reusita din multe puncte de vedere, povestirea lui Costi Gurgu, „Angels and Moths” situandu-se, de asemenea, in topul preferintelor acestuia din urma..

Amintim si ca este vorba de prima colaborare a membrilor „Cititor SF” cu cei de la „FBC„, si de fapt si (mai laudabil!-avem voie sa ne laudam nu?!) debutul nostru cu o recenzie in limba engleza.

Si sa desfacem sampania! 😉

„Dosarele SF” la debut

In fapt este vorba de inaugurarea unei noi rubrici. M-am gandit, adaptand un model preluat de pe blogul FantasyBookCritic, ca nu ar fi o idee rea ca personalitatile apartinand lumii science fiction-ului autohton, de la editori, scriitori si pina la traducatori, sa ne ofere anumite recomandari, sau pur si simplu sa enumere cu ce lecturi s-au mai delectat recent. Si, profitand de aceasta ocazie, putem afla si ce planuri de viitor mai exista. Acolo unde se poate divulga, desigur.

Tinand cont ca s-au adunat ceva raspunsuri este clar ca va fi vorba de o rubrica saptamanala. Le multumesc inca o data celor care au raspuns pozitiv la aceasta initiativa si au reusit sa trimita raspunsurile pina la momentul de fata. Lansez inca o data invitatia pentru cei care nu au facut-o inca. Mai am inca multe mail-uri de trimis, insa as vrea sa anunt ca orice scriitor care ne viziteaza, inclusiv cei aflati la momentul debutului, pot prelua modelul si trimite raspunsurile pe mail-ul blogului. Pina acum am primit feedback si detaliat, dar si telegrafic, cum am specificat eu, din motive evidente. Depinde de fiecare, nimic nu este batut in cuie. Aveti mai jos un exemplu, de unde se pot prelua efectiv intrebarile, pentru cine este interesat. Multumesc si colegilor pentru sprijin si idei.

Pentru a sparge gheata, si sperand sa nu se interpreteze in niciun fel, am hotarat ca in debutul acestei rubrici sa ne bucuram de raspunsurile domnului Mihai-Dan Pavelescu, coordonatorul colectiei Nautilus, la editura Nemira. Mi-am permis sa adaug si comentariile pentru a avea o mai buna imagine de ansamblu.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Nume si prenume* : Mihai-Dan Pavelescu

Data si locul nasterii : 18.07.1956, Bucuresti

Studii : Absolvent al Facultatii de Mecanica, Institutul Politehnic Bucuresti

Ocupatii : Traducator, Redactor SF, Coordonator colectie Nautilus

Debut : 1983, in revista Vatra cu o traducere din Roger Zelazny

Edituri si Reviste din portofoliu : Vatra, Anticipatia, Magazin International, Stiinta & Tehnica, Teora, Pygmalyon, Nemira

Premii : Cel mai bun traducator, RomCon, 1993, 1994

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

1.Romane memorabile citite recent:

„Recent” va insemna „ultimii 2 ani”, iar „memorabil” – „care m-a surprins si determinat sa termin cartea”; lista nu-i o retrospectie deliberata, ci o combinatie ad-hoc intre cartile pe care le vad in sufragerie si pe PDA:

Neal Stephenson – Anathem
Stephane Audeguy – Teoria norilor
Tatiana Tolstaia – Zatul
Audrey Niffenegger – The Time Traveler’s Wife
R. C. Wilson – Spin
Julie PhillipJames Tiptree, Jr: The Double Life of Alice B. Sheldon (nu-i roman, dar e… memorabila)

2.Ati recomanda autorii romani de sf & f si urmatoarele lor romane :

Costi Gurgu
Liviu Radu
Danut Ungureanu
Silviu Genescu

3.Sperati sa apara publicat in Romania intr-un viitor apropiat:

James Tiptree, Jr.
Harlan Ellison (scriitor & editor)

4.Reeditari sf & f pe care le considerati necesare:

Cordwainer Smith

5.Proiecte de viitor:

Prea multe

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

*Conform Wiki SF

Poarta – Frederik Pohl

frederik-pohl_poarta2Poarta (Gateway, 1977) de Frederik Pohl, desemnat in 1993 SWFA Grand Master, este una dintre capodoperele confirmate ale science-fictionului fiind recompensata cu premiul Hugo, Nebula, Locus, John W. Campbell Memorial si Apollo. Romanul de fata este si primul volum din seria Heechee, volumul doi fiind deja aparut la Nemira si recenzat de feeria pe blogul nostru. Se pare ca in 1992 povestea a fost portata si pe computer prin jocul adventure cu acelasi nume, aparut la Legend Entertainment.

Subiectul dezvoltat in roman este unul cat se poate de intrigant. Omenirea a descoperit ramasitele si vestigiile unei vechi civilizatii extraterestre, pe care au numit-o Heeche, insa de departe cea mai importanta descoperire o reprezinta o statie spatiala unica prin constructie si dotari. Un loc cu o gravitatie redusa, unde nu se poate matura podeaua deoarece in urma starnirii, particulele sau lucrurile incep sa  pluteasca, recurgandu-se la folosirea unor microa-spiratoare manuale. Unica, pentru ca intamplator sau nu, nu se stie exact, extraterestrii au lasat-o echipata complet cu o serie de nave capabile de zboruri interstelare, la viteze mai mari decat cea a luminii. Nave, ale caror mijloace de propulsie nu au fost inca descifrate si care sunt impartite in trei clase, in functie de numarul de pasageri suportat de fiecare. Clasa 1, Clasa 3 si Clasa 5, multe dintre aceasta, dar in special cele din ultima categorie dovedindu-se a fi blindate. Problema principala ar fi ca aceste nave, sute la numar, au un modul de stabilire al destinatiilor imposibil de identificat de catre oameni, insa un lucru este sigur. Inapoierea lor se face dupa un modul automat, indiferent daca echipajul sau mai este in viata sau nu. Astfel ca fiecare calatorie cu un asemenea vehicul spatial este o adevarat provocare pentru prospectorii angajati in cautarea vestigiilor Heeche si a descoperirilor prin care sa-si asigure viitorul, toti fiind cunostienti de pericolele cu care s-ar putea confrunta. Pericole ce nu pot fi prevazute datorita tipologiei imprevizibile de desfasurare a acestora. Dupa cate se poate observa avem in fata un roman in care viata celor cazati in Poarta aduce foarte mult cu o adevarata loterie spatiala.

Cu toate aceste lucruri va trebui sa dea piept personajul central al romanului, Robinette Broadhead, aflat in cautarea loviturii vietii sale. Romanul pare a fi un adevarat tratat de studiu psihologic, dezvaluindu-ne treptat multe dintre motivatiile eroului, dar mai ales si multe dintre faptele sale. Relatarea se face in general la persoana I, cu redarea intamplarilor din punctul de vedere al eroului, accentuand latura personalizata a evenimentelor. Si pentru ca tabloul sa fie complet, psihologul vinovat cu deschiderea sufletului lui Rob este nici mai mult, nici mai putin de, un robot!

Stilul abordat de scriitor in romanul Poarta, prin acordarea unei atentii deosebite formularii  frazei si concentrarea asupra evolutiei  umane si sufletesti a personajului, mi-a adus aminte de „Picnic la marginea drumului„, capodopera fratilor Strugatki. Cine nu s-a lipit de opera rusilor, e posibil sa manifeste aceleasi reactii adverse si fata de bijuteria lui Pohl. Eu, la pagina 100 inca asteptam sa se intample ceva care sa mai alunge un pic monotonia evolutiei intamplarilor. Pentru ca, dupa cum va anuntam, nu este o carte mustind a actiune, focalizandu-se in special pe umanitatea personajelor, pe perenitatea si fragilitatea vietii noastre, pe exploatarea necunoscutelor si a intrebarilor ce se nasc privitoare la civilizatia Heeche.

pohl2Este de remarcat cum dintr-o serie de detalii mici si elemente nesemnificative, dintr-o poveste cu potential intr-adevar, dar din care ne sunt oferite prea putine lucruri concrete, scriitorul reuseste sa actioneze asupra imaginatiei cititorului si il convinge sa nu se mai opreasca din citit. Recunosc ca in timpul in care nu o citeam, nu ma puteam abtine sa nu ma gindesc cum va evolua actiunea, pentru ca este evident inca din start ca ceva s-a intamplat, si lucrurile s-au schimbat. Totusi balanta vietii a fost respectata si in romanul lui Frederik Pohl. Pentru fiecare lucru bun trebuie sa se intample si ceva rau, soarta luandu-si intotdeauna tributul. Dupa cum era de asteptat, viata nu te asteapta doar cu lucruri dulci, dramatismul operei contribuind din plin la conturarea unui roman complet. „Poarta”,  poate fi vazuta si ca o experienta personala de viata, ca un roman al formarii si al descoperirii de sine, si ca o lucrare ce ar putea fi disecata cu usurinta la orice clasa de studiu literar. De mentionat, ca la volumul de fata s-a reusit pastrarea copertii originale a volumului (editura St. Martin’s Press, 1977) creatie a cunoscutului artist Boris  Vallejo. O scena foarte sugestiva pentru orice cititor, dornic sa vada cum arata navetele si in imaginatia scriitorului.

La finalul lecturii nu am putut constata decat un singur lucru. Poarta lui Pohl vine sa le reaminteasca celor neconvinsi ca si science-fiction-ul poate fi numit, si este in adevaratul sens al cuvantului, literatura, subestimarea de care are parte, nefiind in totala concordanta cu situatia de fapt.

Recomandarea mea este una fireasca, Poarta este un roman de neratat pentru orice cititor pasionat de sf, comentariul lui Frederik Pohl, cum ca „Gateway este cartea cea mai buna pe care am scris-o vreodata”, nelasand loc la alte interpretari.

Salon „B.D si Cinematografia”

bd_iasi_mic

In perioada 22-23 mai 2009,  la Iasi,  va avea loc in premiera, primul Salon de Banda Desenata intitulat „B.D si Cinematografia„. Cu aceasta ocazie va avea loc si vernisajul unei expozitii cu lucrari din benzi de desene animate, ce va dura doua saptamani, lucrarile fiind expuse la Centrul Cultural Francez (CCF), Casa de Cultura Mihai Ursachi si la Moldova Mall.

Lansarea oficiala a evenimentului are loc vineri, 22 mai, de la ora 10.00 ( ora surselor nu se potriveste, fie 10.00 fie 10.30), debutand cu o conferinta ilustrata cu imagini, „Interferente„, la Casa de Cultura a Studentilor (CCS). Vor participa  arhitectul Mati Botezatu, directorul intregii manifestari, Emmanuel Lepage, cunoscut artist din Franta, alaturi de fratii Augustin si Dan Popescu, Alexandru Ciubotaru si Dodo Nita, fondatorul si presedintele Asociatiei Bedefililor din Romania.

De la ora 15.00 in Parcul Copou va avea loc un concurs de desen urmat, de la ora 18.00, de vernisajul expoziţiilor semnate de cunoscutul desenator iesean JUP şi de Ciubi. Tot acum, Jup isi va lansa ultimul album intitulat „Super Costel” ( pe care l-am achizitionat si eu recent si sper sa vorbesc despre el intr-un post viitor).

Mai multe detalii despre program pe Salon BD, iar alte informatii gasiti si pe Evenimentul Zilei sau Ziua de Iasi.

***

radio-romania1

De pe Cultural Sf am aflat ca Simbata, 23 mai 2009, ora 13.15, la emisiunea gazduita de Stefan Ghidoveanu pe Radio Cultural, „Exploratorii zilei de maiine”, vor participa scriitorii Cristian Mihail Teodorescu si Marian Truta.

Emisiunea poate fi ascultata live pe internet aici sau aici.

***

Si era sa uit. Daca sunteti curiosi cum arata un festival de Banda desenata din afara, aveti mai multe detalii si imagini pe blogul scriitorului Costi Gurgu. Este vorba de Toronto Comic Arts Festival, eveniment ce are loc odata la doi ani de zile. Si un mic videoclip mai jos. De remarcat aparitia scriitorului Cory Doctorow.

O treaba murdara – Christopher Moore

Christopher Moore - A Dirty Job A Dirty Job mi-a atras atentia acum ceva vreme, din cauza unui post pe un forum si a unei coperte foarte misto. Desi parea doar amuzanta, pana la urma s-a dovedit ca avea chiar legatura cu actiunea… si nu numai din cauza ca subiectul principal al cartii e Moartea. Dar nu-mi plac spoilerele, asa ca s-o lasam aici.

In orice caz, pe lista mea de lectura erau altele mai importante, asa ca nu mi-am amintit de carte pana n-am dat de ea in oferta Polirom. Increderea mea in cartile traduse e destul de scazuta, dar deh, Polirom e un nume, si cum costa doar 10 lei… faptul a fost consumat si cartea a aparut la mine in casa.

Avand in vedere ca e scoasa intr-o colectie de mainstream, probabil ar trebui sa spun ca e o meditatie postmoderna pe tema abisului care ne asteapta pe toti cand ne incheiem existenta pamanteasca. Sau, cum scrie pe coperta, „o fantezie moderna, o epopee ironica a dragostei si a mortii”. Dar nu e. E un roman amuzant despre un tip obisnuit (poate prea obisnuit) care se trezeste Negustor al Mortii si habar n-are ce trebuie sa faca. Daca tii neaparat sa extragi semnificatii adanci, se poate… dar probabil ele vor fi despre caracterul barbatilor mai mult decat despre viata si moarte.

Charlie Moore - O treaba murdaraActiunea in sine nu e tocmai palpitanta (unii incearca sa isi faca treaba, altii incearca sa aduca iadul pe pamant, the usual), dar secretul e in detalii. Pe langa poveste, probabil cel mai important lucru din roman e definitia Mascului Beta, care mi-a adus aminte de niste filme cu John Cusack pe care nu cred ca le-am vazut vreodata de fapt (High Fidelity?). Un Mascul Beta – Charlie Asher in cazul de fata – e un fel de fraier simpatic care e coplesit de fiecare data cand i se intampla ceva bun… si, culmea, mai si reuseste sa scape din toate belelele.

Si apoi sunt personajele secundare: angajatii lui Charlie, o pustoaica goth careia ii place sa faca misto de el si un fost politist care isi tot cauta iubite pe site-uri cu „fierbinte” in nume, sora lui Charlie, o lesbiana care insista sa ii poarte toate hainele, Minty Fresh, un alt Negustor pe care chiar il cheama asa si Sophie, o fetita de cativa ani care omoara oameni spunand „pisi”. Ah, da, si personajul negativ, Morrigan, adaptarea unei zeite triple la timpurile moderne, o entitate formata din trei aproape-femei care nu cer prea mult, doar sa stapaneasca pamantul.

In final, O treaba murdara nu e un roman care sa te marcheze, sau scris exceptional, sau cu niste personaje care o sa te bantuie ani la rand. Dar sa citesti numai carti „mari” devine obositor la un moment dat… Din cate am vazut, lui Christopher Moore ii place sa amuze lumea, iar o carte draguta atunci cand n-ai chef de viata poate sa fie o idee foarte, foarte buna. Ma mai asteapta o carte a lui Moore pe un raft, asa ca o sa am niste pareri putin mai avizate despre autor peste ceva vreme. Mai ales ca a doua carte e in engleza. De ce?

Din pacate mi-am luat teapa. Polirom, traducere-redactare impecabila etc, da? Nu. Echipa care a lucrat la carte si-a propus sa ma scoata din minti. Timpurile zburda haotic peste tot, iar probabil „concordanta” este doar un cuvant bun pentru „spanzuratoarea” pentru redactor. Eu, una, n-as recomanda nimanui varianta in romana, dar stiu ca pe unii nu-i deranjeaza „maruntisuri” de genul asta, asa ca aruncati o privire pe fragmentele de pe site-ul editurii. Daca nu va suna nimic dubios, ati scapat, puteti sa o cititi fara probleme. Fragmentele fara dialog sunt mai enervante, dar sa zicem ca se pot ignora… Cu toate astea, sunt convinsa ca romanul mi-ar fi placut mai mult daca nu eram ocupata sa urlu in minte la redactor o data la 5 pagini.

Iar daca tot suntem la fragmente, bonus: primul capitol, in engleza, pe site-ul autorului.

Bonus 2: despre Masculul Beta, ceva mai inchegat, pe blogul lui Moore: partea 1, partea a 2-a, partea a 3-a, partea a 4-a. Pentru barbatii care se simt si pentru femeile care s-au saturat de Alpha 😀

Blog la WordPress.com.

SUS ↑