Căutare

Cititor SF

…unde cititorii dau cu parerea si alte obiecte contondente…

Etichetă

Costi Gurgu

Recenzie la antologia „Ages of Wonder” pe FantasyBookCritic

Ages

Cu amabilitatea lui Liviu Suciu, unul dintre administratorii blogului FantasyBookCritic, a fost postata la ei pe blog si varianta in engleza a recenziei (cu multumiri lui Jen si apoi lui Liviu pentru redactarea finala) pe care am facut-o impreuna cu aspoiu la antologia „Ages of Wonder” editata de Julie E. Czerneda si Rob St. Martin si aparuta recent la  Daw.

Aceasta este completata, dupa cate se poate observa,  si de impresiile lui Liviu Suciu. De remarcat ca in ciuda discursului meu mai entuziast ce contrasteaza cu atitudinea, [adesea] temperata a lui Liviu Suciu, concluzia sa finala a fost ca intr-adevar antologia este o reusita din multe puncte de vedere, povestirea lui Costi Gurgu, „Angels and Moths” situandu-se, de asemenea, in topul preferintelor acestuia din urma..

Amintim si ca este vorba de prima colaborare a membrilor „Cititor SF” cu cei de la „FBC„, si de fapt si (mai laudabil!-avem voie sa ne laudam nu?!) debutul nostru cu o recenzie in limba engleza.

Si sa desfacem sampania! 😉

Interviu Costi Gurgu

In perioada lansarii si evenimentelor de la conventia canadiana Ad Astra, scriitorul Costi Gurgu a avut placerea de a ne raspunde la cateva intrebari. Teoretic acesta trebuia postat atunci, dar ne-am luat cu altele si am lasat pentru mai tarziu. Nu stiu in ce masura am reusit  sa captez in intrebari lucruri necunoscute cititorilor si in acelasi timp de interes general, insa mi-au placut foarte mult raspunsurile. Ii mai multumim inca odata scriitorului pentru disponibilitate si sper sa va bucurati de interviu asa cum am facut-o eu.

1.Recent discutam cu un prieten care imi spunea ca atunci cand vom descoperi de unde le vin ideile scriitorilor vom putea si noi profita cumva de acest lucru. Ei bine, intrebarea evidenta. De unde ii vin ideile scriitorului  Costi Gurgu?

Costi Gurgu - 1 noiembrie 2008Pentru mine, a fi scriitor nu este atit o meserie, cit este o a doua natura cu care unii oameni se nasc. Scrisul devine o meserie ulterior, dupa ce ai studiat si ai scris indeajuns incit sa poti publica. La inceput, pe vremea scolii generale si a liceului, cind umpleam sute de pagini cu povesti “uimitor” de asemanatoare cu Razboiul Stelelor, Seniorii Razboiului sau Tara Norilor Purpurii, ma gindeam intens la ideile pe care le-as scrie. Zile intregi in care ma concentram in efortul de a gasi o idee care sa-mi placa indeajuns incit sa-mi petrec vremea scriind in loc sa ma joc.

Cu timpul insa, “cautatul ideilor” mi-a devenit o obisnuinta pe care am ajuns sa o practic instinctiv. Mintea mea s-a specializat si la ora actuala ideile imi vin fara sa le mai caut. Efortul apare atunci cind vrei sa le opresti si sa-ti limpezesti mintea, pentru a te putea concentra numai pe cele care ti-au trezit un interes imediat. O scena pe strada, o discutie auzita intimplator in metrou, un miros, un concept dintr-o carte ori ziar, o cladire, orice amanunt din jurul meu poate sa-mi trezeasca o noua idee. Spun “sa-mi trezeasca”, pentru ca am constatat in majoritatea cazurilor ca aveam deja semintele respectivelor idei in subconstient si stimulentul extern nu a facut decit sa-mi concretizeze respectiva idee.

In facultate si citiva ani dupa aceea obisnuiam sa car cu mine un caiet. Imediat ce ma lovea “inspiratia” (si se intimpla de citeva ori pe zi), imi scoteam caietul si notam ideea in forma ei incipienta, cruda. Ulterior am renuntat la acest obicei si pentru ca umplusem citeva caiete bune si nu apucam sa folosesc tot materialul strins, dar in principal pentru ca mi-am dat seama ca in felul asta imi scurt-circuitez procesul.

In momentul in care vreuna dintre ideile constientizate mi se pare suficient de interesanta, promitatoare, ori in legatura cu vreunul dintre proiectele la care lucrez in acel moment, atunci incep sa o disec si sa o intorc pe toate fetele, pentru ca sa mi se intipareasca in memorie, ca sa-mi creeze o impresie de lunga durata. De asemenea, ca sa-i pot da un sens concret si o directie de evolutie, sa o pun intr-un context conceptual. Odata ce sint sigur ca nu am s-o mai uit, pot sa o las sa fermenteze. Subconstientul lucreaza in permanenta, in special in timpul somnului, cind creierul nu-mi mai este asaltat cu informatii. Uneori peste noapte, alteori in citeva zile, ideea respectiva revine in constient intr-o forma noua, maturizata si gata pentru a fi folosita intr-un text. De multe ori se intimpla ca la citeva luni dupa ce am folosit-o sa ma trezesc intr-o dimineata cu o noua fateta a acelei idei pe care am crezut ca am epuizat-o deja. Subconstientul este un lucru miraculos.

De unde vin ideile? Nu stiu. Stiu doar ca pentru mine ele nu sint rezultatul unui proces constient de genul: “As vrea sa scriu despre cutare subiect. Hmm. Care ar fi ideea?”

string1

2. Am avut ocazia de sa-ti lecturez citeva dintre vechile tale  povestiri ( Focul care iti este daruit –  String nr 12,  1999, Minunata Caoara – String nr 15, 1999, Ingeri de metal – String nr 13 , 1999, Relatii Culturale – revista String nr 9, 1998) plus recenta Angels & Moths,  din care am observat ca ai abordari foarte variate, de la hard sf la fantasy. Gasesti o placere mai mare intr-un gen anume? Sau esti de parere ca un scriitor nu ar trebui sa fie prea atasat de o anumita linie si ar trebui sa fie capabil sa dezvolte o gama variata de texte?

Exista unii oameni care se nasc probabil cu o gena speciala, ce la un moment dat va incepe sa produca niste enzime care-i vor trezi natura de scriitor. Din acel moment soarta omului este sigilata. Silverberg a spus ca “odata ce ai devenit scriitor, asta vei fi pentru totdeauna”. Si are dreptate.

Dar exista si alti oameni care nu s-au nascut cu gena respectiva, insa le-ar place sa fie si ei scriitori. Acestia, daca sint destul de hotariti, vor invata sa scrie profesionist si o mica parte dintre ei o vor face frecvent, ori chiar o vor transforma intr-o cariera. Aceasta ultima categorie este cea care va oferi scriitorii specializati. Ei au invatat meseria din dragoste pentru un anumit tip de scriere, ori gen de literatura, si pentru faptul ca au opinii puternice legate de respectivul domeniu de interes. Acestia vor scrie numai in acel tip sau gen, fie ca vorbim de jurnalism financiar, biografii, drama istorica sau SF.

Cit despre ceilalti, nu cred sa existe o ingradire pentru ei. Lor le place sa scrie. Da, poate ca au o inclinatie mai mare spre SF&F, ori spre Horror, ori spre drama psihologica, dar nimic nu-i va impiedica sa imbine genurile atunci cind acest lucru ii va ajuta sa scrie o poveste mai buna, ori sa se mute dintr-un gen intr-altul atunci cind noile lor idei le solicita acest lucru.

Personal, nu am o preferinta numai catre unul dintre genuri, ori subgenuri. Din contra, de cele mai multe ori le imbin, multe dintre textele mele fiind ceea ce se numeste aici cross-genre. Singura inclinatie (subconstienta) pe care o am este sa scriu povesti mai intunecate decit scriu marea majoritate. Iar asta este un lucru relativ recent.

3.Am observat ca in multe dintre povestirile tale sunt trimiteri catre credinta, Divinitate, avem prezenti printre altii si ingerii. Urmaresti sa transmiti un mesaj sau pur si simplu asterni pe hartie lucrurile care te framanta sau asupra carora crezi ca e nevoie sa insisti?

Chiar la conventia Ad Astra de anul acesta, un scenarist s-a exprimat intr-un panel ca in ciuda faptului ca exista mai multe dovezi in privinta existentei lui Yeti decit a lui Dumnezeu, cei care vorbesc de Yeti sint considerati nebuni, ori ciopirlani doritori de atentie, in timp ce Dumnezeu (sub orice forma si orice religie) este acceptat de imensa majoritate.

Pentru mine, problema credintei si a divinitatii reprezinta un subiect atit de vast si misterios incit nu poate fi redus la acea simpla afirmatie de mai sus, in ciuda adevarului pe care-l contine. Insusi faptul ca dupa mii de ani si mii de carti scrise pe subiect, mii de tratate care au dezbatut problema pe toate fetele si au creat sisteme de gindire, si scoli filozofice, credinta si divinitatea ca si concepte au ramas la fel de misterioase si totusi la fel de reale si palpabile in viata noastra de zi cu zi, ma face sa cred ca importanta acestor doua idei pentru spiritul uman si evolutia omului ca specie este mult prea mare ca sa o ignoram, ori sa o inlaturam prin simple explicatii logice, ori experimente stiintifice.

Trebuie sa fim constienti ca exista manifestari la nivel spiritual care inca depasesc nivelul nostru stiintific. Am putea chiar sa ne gindim ca exista o latura spirituala inerenta naturii umane care nu va putea fi niciodata explicata prin intermediul proceselor chimice la nivelul cromozomilor, ori prin intermediul legilor fizicii care par sa defineasca universul.

Exista una sau mai multe divinitati? Nu stiu si nu cred ca vom afla vreodata. Exista insa credinta si un plan spiritual care ne defineste pe noi, oamenii, si ne transforma intr-o specie ciudata, rara si incredibil de interesanta? Da, iar asta este un lucru palpabil care ne-a definit istoria si in mod sigur ne-o va defini si pe viitor, si nu poate fi ignorat indiferent cit de logic si documentat iti este procesul de gindire. Nu trebuie sa crezi intr-un Dumnezeu sau altul ca sa realizezi ca totusi credinta este un concept fundamental evolutiei omenirii.

4.Se va opri scriitorul Costi Gurgu doar la prezenta in antologia Ages of Wonder cu Angels and Moths sau va mai continua sa produca texte? Cat timp ai lucrat efectiv la aceasta povestire? Crezi ca e cel mai bun produs al tau de pina acum?

Nu, n-am cum sa ma opresc la Angels and Moths. Once a writer, always a writer.

age-of-wondersDaca Angels and Moths este cel mai bun text al meu, nu pot spune. Aceasta este o apreciere pe care numai cititorii si criticii o pot face si chiar si parerea lor nu va reprezenta Adevarul, ci numai adevarul gustului lor.

Sint multumit de aceasta povestire si din motive obiective (selectia intr-o antologie profesionista) cred ca este buna, poate chiar foarte buna. Un scriitor nu poate insa niciodata sa formuleze pareri critice valabile despre propriile texte. Pe cit de bun critic poti fi in analiza textelor altor scriitori, pe atit de neajutorat esti atunci cind este vorba de propriile creatii.

Da, imi place Angels and Moths, dar am alte texte care imi plac mai mult. O buna parte dintre ele nu sint cunoscute cititorilor din Romania. Altele sint. Insa, dupa cum am spus, totul tine de gustul personal al fiecaruia.

De la primirea comenzii (brief) pina la livrare (deadline) am avut o luna. Comanda a fost pentru o povestire originala, nepublicata anterior, si care sa se incadreze in tema data de editori. Nu aveam nici un text care sa se incadreze in ce vroiau ei, asa ca a trebuit sa scriu o povestire special pentru Ages of Wonder. Toate etapele procesului au durat cam trei saptamini, daca elimin pauzele dintre etape.

5.Cum ai aflat de demersul editorilor de a lansa antologia? Aveai textul deja scris si s-a potrivit pur si simplu temei sau l-ai construit pe baza cerintelor? Ei aveau cunostinta de  texte sau autori romani?

La conventia Ad Astra din 2007 m-am intilnit pentru prima oara cu Julie Czerneda, la un atelier de scris. Am inceput prin a-i povesti despre experienta mea de scriitor in Canada si despre anumite aspecte neplacute de care se lovesc autorii din alte colturi ale lumii cind dau pentru prima oara cu nasul de editorii de aici. Am mai avut timp sa-i fac si o foarte succinta descriere a situatiei SF-ului din Romania.

La putin timp dupa conventie, am primit o invitatie din partea ei de a participa la proiectul Ages of Wonder. Imi explica in mesaj ca invitatia nu-mi asigura publicarea, ca este doar o oportunititate pentru mine de a concura pentru locul debutantului, impreuna cu alti 50-100 de scriitori incepatori pe care i-a invitat deja sau era pe cale sa-i invite. In general nu este vorba despre acele mii de incepatori necunoscuti, care bat ani de zile la usile revistelor si ale editurilor, ci este vorba despre acei incepatori care tocmai si-au luat certificatul de la o scoala de scris sau alta, in special cei care au trecut prin atelierele Clarion. Normal ca am fost in culmea fericirii. Imensa majoritate a antologiilor profesioniste sint completate numai prin invitatie. Asa ca, primirea unei invitatii reprezinta un mare pas pentru orice scriitor aflat la inceput de drum.

Cind am aflat ca am doar o luna sa vin cu o povestire noua care sa le respecte brief-ul, care sa fie intr-o engleza cel putin publicabila si care sa concureze cu toti autorii certificati in scolile lor celebre, autori care au de obicei o rata de success de 80% si care in mai putin de doi ani de la certificare sint deja pe listele de Hugo si Nebula, am avut un mic moment de panica. Una este cind trimiti o povestire la o revista unde nu te cunoaste nimeni si daca ti se respinge textul, asta e, mai incerci si alta data, nimeni nu te va tine minte, si cu totul altceva este cind ai primit o invitatie si daca nu te dovedesti la inaltimea pe care ai pretins-o, atunci indivizii te vor tine minte.
Bineinteles ca o luna este mult pentru o povestire de 5000 de cuvinte, dar in aceste conditii speciale poate parea foarte putin.

6. Vreo sansa pentru Retetarium in engleza?

retetariumLucrez chiar acum la varianta in engleza a romanului Retetarium. Problema este ca am constatat ca o simpla traducere nu functioneaza pentru mine si ca solutia cea mai buna este de fapt o rescriere in engleza a textelor. Din care cauza de multe ori varianta in engleza este destul de deosebita de varianta romaneasca a aceleiasi povestiri.

Iar Retetarium nu este tocmai usor de scris in engleza. Nu numai datorita problemelor lingvistice, cit si a problemelor de structura, ritm si plot. Varianta englezeasca va arata in mod cert diferit de cea romaneasca. Dureaza mult si pentru faptul ca am nevoie de feedback-ul unor profesionisti americani ca sa-mi dau seama daca sint pe drumul cel bun si unde ar mai trebui sa lucrez. Obiectivitatea scriitorului asupra propriilor scrieri lasa mult de dorit. Dar sper ca intr-un final sa am si un Retetarium pentru piata anglo-saxona.

Povestire pe blogul „Cititor SF”

Dupa cum va anuntam ieri v-am pregatit o serie de surprize. Astazi  este randul uneia literare.

Scriitorul Costi Gurgu a avut bunavointa de a ne oferi textul povestirii „Minunata Caoara” spre a-l posta pe blog. Ii multumim din suflet si va invitam la lectura.

Eu cred ca si aceasta povestire confirma imaginatia debordanta pe care o poseda si capacitatea de a jongla credibil cu mai multe forme ale fantasticului. Chiar sunt curios ce impresie o sa va lase si voua.

Bio:

Romane

Retetarium (Tritonic, 2006)

Colectie de povestiri

Ciuma de Sticla (ProLogos, 2001)

Antologii editate

Vremea Demonilor (Omnibooks, 2001),

Cronicile Singelui (ProLogos, 2002)

Radharc  (Millenium, 2005)

A cistigat 21 de premii  printre care Marele Premiu la Colocviul National de Science Fiction de la Calarasi pentru povestirea “Ciuma de Sticla”, premiul Uniunii Scriitorilor, Alexandru Odobescu, pentru debut in volum, pentru “Ciuma de Sticla” si locul II la premiile Vladimir Colin, pentru acelasi volum. Locul II la premiile Nemira si premiul Atelierului Kult pentru “Retetarium”, precum si premiul Conventiei Nationale de SF&F pentru nuvela “Copiii Domnului”, publicata prima oara in antologia “Vremea Demonilor”. Cu “Retetarium” a cistigat si premiul Vladimir Colin in 2008.

Click aici pentru povestire sau o mai puteti gasi si la paginile de sus.

Ages of Wonder – Julie E. Czerneda & Rob St. Martin (ed.)

aowrecAges of Wonder este o antologie riguros impartita in perioade distincte ale evolutiei societatii umane. Antologia a aparut la publisherul Daw books, ce se pretinde a fi primul de acest gen ce ar fi urmarit publicarea exclusiva a cartilor science fiction si fantasy din istorie,  si poate fi comandata via Bookdepository, librarie online ce nu percepe taxe postale. Dintre cei publicati in cele 1400 de volume in cei 39 de ani de existenta am putea numi pe: Marion Zimmer Bradley, Fritz Leiber, Edward Llewellyn, Jerry Pournelle, Roger Zelazny, etc. Momentan „Daw books” se regasesc ca un imprint al editurii Penguin Group. Revenind la textul de fata povestirile antologiei ne petrec prin universuri fantastice corespunzatoare urmatoarelor epoci : Ages of Antiquity, Ages of sail, The Colonial Age , The Age of pioneers, The Pre-morden Age  si The Age ahead. Volumul de fata ne ofera nu mai putin de 20 de texte, uimind densitatea detaliilor si contrastul dintre calitatea povestirilor si spatiul ocupat.

Din introducere aflam ca antologia s-a nascut din dorinta si ideile celor doi editori, respectiv Julie E. Czerneda si Rob St. Martin, de a exploata elementele specifice diferitelor culturi istorice. Un decor numai excelent pentru a putea fi adaptat unui cadru cu radacini fantasy. Da, exact, antologia de fata abunda in texte fantasy si/sau fantastice. Se pare ca cei doi antologatori au avut un sablon de selectare foarte riguros asadar reusita lui Costi Gurgu de a se strecura printre scriitorii selectati este cu atat mai meritorie.

Continuă lectura „Ages of Wonder – Julie E. Czerneda & Rob St. Martin (ed.)”

Teaser…

ad-astra

De maiine 27 martie si pina duminica 29 martie in Toronto, Canada, are loc Conventia Ad Astra de literatura SF&F. Invitatii de anul acesta sunt: Melyssa Ade, Nigel Bennet, Kent Burles, David Drake, Joanne Ellen Hansen, Tamora Pierce si Timothy Zahn. Dar in afara acestora vizitatorii vor avea placerea sa se intalneasca si cu alte personalitati din lumea literaturii SF&F, cum ar fi : Robert J. Sawyer, Guy Gavriel Kay, R. Scott Bakker, Julie Czerneda, Nick DiChario, James Alan Gardner, Phyllis Gotlieb, Ed Greenwood, Karl Schroeder si lista continua.

Cu ocazia conventiei va avea loc si prima lansare oficiala a antologiei „Ages of Wonder” editata de Julie Czerneda si Robert St. Martin in care a aparut si povestirea scriitorului Costi Gurgu, „Angels and Moths”. Cu ocazia asta ne-am gandit sa marcam si noi evenimentul printr-o serie de initiative speciale, recenzia ce va fi postata „later in the day”, fiind doar una dintre ele.

It`s alive! Reloaded!

book-depository

Despre libraria britanica online Book depository am mai adus vorba si intr-un post trecut. Ei bine aflati ca nu s-a stat mult pe ginduri si lumea s-a apucat deja sa comande. Cu ocazia asta cineva s-a gindit si la mine si mi-a facut un „mic” cadou cu totul si cu totul special. Îi mai multumesc inca odata si pe aceasta cale.

Daaaaaaaa!!!Este chiar Ages of wonder, antologia editata de Julie E. Czerneda si Rob St. Martin in care este inclus si scriitorul nostru, Costi Gurgu cu povestirea „Angels and Moths”. Inca nu-mi vine sa cred ca o sa stea la loc de cinste in biblioteca mea. Si o tin in mina chiar inainte de lansarea oficiala. Trebuie sa fiu atent cum o manevrez sa nu cumva sa se „sparga”. In noaptea asta e petrecere in toata regula, ce mai!Yuhuuuu!

Nu m-am putut abtine sa nu zimbesc la „Despre scriitori” cand s-a adus vorba de testoasa lui, Cleo, ce nu a vrut sa-l insoteasca in calatoria spre Canada, avand rau de mare si de zbor si preferind sa nu paraseasca sub nicio forma plaiurile natale. 😀

ages-of-wonder-reloaded1

Din cate am socotit eu cei de la Bookdepository s-au miscat destul de repede, pachetelul ajungind in numai cateva zile in Romania, par avion. Cred ca mai mult a durat transportul ei pe teritoriul tarii noastre. Dar important este ca a ajuns cu bine. Multumiri lui Costi, pentru ca fara el nu aveam parte de antologie, si multumiri sponsorului „enigmă” :)!

IT’S ALIVE !

Este oficial: Costi Gurgu a debutat in America de Nord si Marea Britanie!

It's alive!
The Wonder!

Dupa cum cred ca deja se cunoaste, povestirea „Angels and Moths” a fost inclusa in antologia „Ages of Wonder”, editata de Julie E. Czerneda si Rob St. Martin pentru DAW Books (Penguin). Ei bine, incepind cu 3 Martie 2009 acest volum este disponibil in toate librariile importante, atat cele traditionale, cat si on-line (inclusiv Book Depository).

Lansarea oficiala va avea loc in Toronto, Duminica 29 Martie, in cadrul conventiei Ad-Astra. 😀

Sa fie intr-un ceas bun si la mai multe!

De prin blogosfera noastra…

***

Ar trebui sa luam in seama initiativa lui Michael Haulica de a-i lua un  interviu („poate chiar doua”)  lui Dănuţ Ungureanu, presedintele nou infiintatei Societăţi Române de Science Fiction şi Fantasy (SRSFF). Termenul limita care a expirat s-a prelungit pina miercuri, 18 februarie, iar intrebarile fie pot fi trimise pe mail domnului Haulica, fie pot fi postate ca si comentarii in cadrul postului de pe blogul domniei sale .

***

Nu ar fi rau sa va aruncati ochii si pe articolul pertinent, „Da, exista fantasy romanesc„, dar nu neaparat contradictoriu a lui Costi Gurgu, care dupa ce a disecat in amanunt situatia sci-fi-ului romanesc, ajutat si de cei care au postat la articolul sau, dezvolta mai mult un subiect deschis de Marian Truta in articolul „Exista fantasy romanesc?” de pe site-ul SRSFF-ului.Sunteti invitati ca de obicei la dialog…

***

De pe site-ul revistei online Nautilus aflam ca  marti 17 februarie , la ora 17, Ion Hobana isi va lansa la Libraria Eminescu, din Bucuresti, volumul „Incidentul Roswel.Noi marturii si controverse„. Cred ca celor care sunt din Bucuresti nu le-ar strica o scurta vizita pina la locul cu pricina…Later update: Poze aveti aici urmand un articol mai amplu in revista online Nautilus.

***

Recent m-am lovit de o alta informatie, ce se pare ca exista de ceva timp pe piata insa eu am ratat-o. Nu, nu e legata de domeniul sci-fi insa merita toata atentia. Multumesc pe aceasta cale si persoanelor care mi-au semnalat pe mail situatia in cauza. Este vorba de acuzatia de plagiat cu care se confrunta Editura Adevărul Holding in cazul publicari “Memoriilor” lui Tolstoi, proces ce a avut deja prima sa infatisare. Din cate se pare Tolstoi nu ar fi scris niciodata memorii si ceea ce s-a publicat in colectia Adevarul nu ar fi respectat intocmai legislatia in vigoare. Mai multe detalii aveti si aici.

Later update : “Adevărul”, obligat de instanţă să îl scoată pe Tolstoi de pe tarabe… (aveti link-ul catre articol)

***

O saptamana placuta si servici usor! 🙂

Guru din Totonto creste…

Stiu ca e deja veche stirea asta, dar pe aici cred ca s-au strecurat unele erori, asa incat ma vad nevoit sa fac unele precizari, precizari „precise” in masura in care memoria mea e inca functionala.

So, din cate imi aduc eu aminte, Costi a fost invitat de catre Julie Czerneda sa scrie o povestire pentru respectiva antologie, evident, fara sa existe garantii ca va trece de „barajul” cu celelalte povestiri ale scriitorilor debutanti. Adica nu a facut parte niciodata din „grămada de sute de texte nesolicitate care sînt trimise editorilor de aspiranţii la gloria literară transoceanică”. Textul chiar a fost SOLICITAT, dar fara garantia publicarii.

Acum mi-a ramas doar sa astept luna Martie, si cu putin noroc, voi participa la eventuala lansare din Toronto, unde voi obtine si un autograf personalizat :p . Sint convins ca, dupa ce antologia va fi „digerata” de catre diversi editori, Costi va fi abordat pentru noi texte. La mai multe!

PS. Daca titlul va nedumereste, puteti sa va lamuriti aici, iar dumele originale inca le puteti gasi aici, si asta dupa cateva luni de cand au fost semnalate.

Cu cartea pe masa – Costi Gurgu

Chestia asta cu INTALNIREA ma bantuie de mai bine de un an de zile. Anul trecut prin iulie, cand eu eram nou pe aici iar blogul acesta era gazduit de alta platforma, Costi m-a contactat, foarte amabil, oferindu-mi posibilitatea sa ne intalnim si sa-mi arate imprejurimile si locurile de interes pentru specimenul numit „fan SF”. Da, si pe aici tot asa ai zice, numai ordinea cuvintelor e alta. Fiind in plina „epoca a morcovului”, am tot amanat, am intrat in „alte alea”, blogul a fost down pentru aproape zece luni si tot asa… insa in mintea mea propunerea lui Costi stralucea ca un licurici, anemic dar viu. In fine, sa n-o mai lungim, in vara asta am revenit, licuriciul a revenit si el, asa ca dupa ceva strofocari si noi amanari, in cele din urma ne-am intalnit.

Avand deja ceva vechime, treaba cu vizitarea locurilor a cazut, asa ca am mers la o cafenea, foarte misto trantita in mijlocul unei ditamai librarii. Cam toate librariile mari au si cafenele, idee ce mie imi pare bestiala. Din cate am inteles, este unul din locurile preferate de Costi.

Am stat efectiv la taclale aproape trei ore, trei ore care au trecut ca fulgerul. Explicatie e simpla: Costi este un tip super. Am vorbit de parca ne stiam de o suta de ani. Am vorbit de Romania, de Canada, despre SF-ul romanesc, depre Fantasy (da’ nu ala cu elfi, orci si vrajeli), am barfit, pe unii de bine, pe altii de rau, mi-a povestit cum e sa fii scriitor in Ro si multe altele. Cand am plecat de acasa aveam in cap si un fel de mic interviu, interviu de care am uitat complet, si asta datorita placerii de a sta pur si simplu la povesti cu Costi, in fata unei cafele. Nu mi-a parut rau deloc ca am uitat de interviu.

Aflati despre domnul Gurgu ca e bine merci. Se invarte prin lumea academica din Toronto si lucreaza ca freelancer in domeniul designului grafic. Vestea cea mare (pe care eu am ratat-o vara trecuta) este ca va debuta in America de Nord in cadrul antologiei „Ages of Wonder” la DAW Books. Editorii sint Julie Czerneda si Robert St. Martin iar povestirea se numeste „Angels and Moths„. Ar mai fi de precizat ca volumul va apare, probabil, in Martie 2009, iar Costi este singurul debutant inclus, restul fiind numai nume barosane.

Iata efectul Costi Gurgu asupra editorilor: „It’s with great pleasure that we buy your story, Angels and Moths for our anthology, AGES OF WONDER. To say you blew us away would be an understatement. It’s brilliant. Thank you!”.  Mi-a cazut falca!

Costi Gurgu - 1 noiembrie 2008
Costi Gurgu - 1 noiembrie 2008

Cam atat deocamdat si astept cu nerabdare a doua reuniune, eventual ceva mai organizata, cu beri si restu’. Inca ceva, cu aceasta ocazie am primit „Retetarium” cu autograf, sic!

Fictiuni 4,6,7

Fictiuni nr .4

Volumul 4 din Fictiuni, aparut in 2001, începe cu un pseudoeditorial, intitulat FRI©TIUNI, comprimat de fapt într-o povestire la persoana I, ce urmăreste efortul si situatiile prin care trece un iubitor de literatura, dornic sa-si publice revista. Povestirea e semnata de Florin Pitea, accentuandu-se birocratia excesiva ce insoteste aparitia si publicarea acestei aparitii literare, totul invelit intr-o abordare semiironica si destul de comica. Urmeaza apoi un articol a lui Voicu Bugariu, Antinomii si strategii, ce aduce in discutie daca Sci/fiului poate fi inclus sau nu in cadrul larg al literaturii universale. Florin Pitea revine si desfasoara un articol bine pus la punct si documentat despre Thomas Pynchon, o figura centrala a postmodernismului literar, personalitate ce nu a oferit prea multe interviuri, neexistand nici poze in care sa fie infatisat.

Tinand cont ca este inscris la sectiunea prozatori contemporani, Mihail Galateanu cu „Razbunarea„, probabil nu ar trebui sa fie implicat in miscarea sf-ista. Nici povestirea nu are prea multe elemente sf, ci dimpotriva este puternic ancorata in trecutul postdecembrist al Romaniei, cu o finalizare cam neclara. „Apocalipsa dupa Buf” de Ovidiu Bufnila confrunta cititorul cu o serie de disparitii inexplicabile ce bulverseaza omenirea starnind in mod evident panica printre locuitorii planetei. Matei Alexandru Mocanu in „Sfera unui soare muribund” construieste o poveste suprarealista cu numeroase invataturi si accente religoase. Bruce Sterling in „Miezul noptii pe Rue Jules Verne„, aduce in prim plan evolutia sinuoasa a  vietii marelui scriitor, unul dintre principalii fondatori ai genului science fiction. Radu Pavel Gheo are reactii alergige cand aude de telenovele expunandu-si punctul de vedere si argumentele in articolul „Ce nu se vede in telenovele„.

Despre Societatea Europeana de SF am mai intalnit recent discutandu-se si pe blogul lui Bujold, si iata ca si acum multi ani era un subiect fierbinte. Catalin Ionescu observa, la momentul anului 2000, printr-un articol publicat si in primul numar al revistei online ProScris, ca aceasta societate are o constructie neclara si netransparenta, usor de manevrat si manipulat de diverse personalitati din miscarea sci-fi.

Michael Swanwick este prefatat de un articol ce urmareste repere bio-bibliografice plus un interviu consemnat de Horia Nicola Ursu, unde printre multele elemente interesante, se aduce in discutie si romanul sau din 1993, „The daughter of the Iron Dragon” ( aflat pe lista mea de prioritati ) plus alte romane fantasy considerate de catre scriitor, la momentul respectiv, a fi bine realizate cu idei si constructii speciale. Piesa de rezistenta a acestui volum o constituie “Bataia unei inimi de masina”( orig. The Very Pulse of the Machine) semnata de Swanwick, cu un Premiu Hugo in 1999 pentru Best short story, o poveste aproape clasica, a unei expeditii pe o planeta necunoscuta cu rezultate, evident, neprevazute. Acest numar se incheie cu o serie de recenzii din care se mai pot extrage unele picanterii legate de miscarea sci-fi din acea perioada si persoanele implicate, si, dupa cum am putut constata unele lucruri inca mai sunt valabile si dupa 7 ani de la publicare.

Fictiuni nr. 6
Numarul de fata, aparut in 2002, este dedicat in intregime lui Greg Egan, continand pe rind repere bio-bibliografice, un interviu, un articol despre romanele sale si povestirea „Oceanic„, castigatoare a premiului Hugo in 1999, la categoria Best Novella.

Dupa cum ii spune si numele, lumea in care se desfasoara actiunea este dominata de intinderea Oceanelor, prima parte a nuveletei cel putin, urmarind exclusiv evolutia si tineretea personajului, consumata de-a lungul intinderilor nesfarsite de apa. De fapt, intreaga intriga este un pretext pentru autor folosit in a dezbate argumentele credintei religioase si elementele ce stau la baza ei, motivatiile ce-i conduc pe credinciosi sa considere ca drumul ales este cel corect. Desi nu ma numar printre fanii scrierilor de acest gen, invelite intr-un substrat religios consistent, de aceasta data a ajutat faptul ca ideile si contradictiile sunt prezentate evolutiv, nu suntem asaltati din primul moment cu o aglomerare de argumente si dezbateri, ci totul are un timp al sau, o anumita perioada specifica.

Recunosc ca nu am suferi vreo revelatie mistica dupa finalizarea lecturii, totusi pe parcurs nu poti sa nu-ti pui intrebari, sa nu fii alaturi de personaje si sa le aprobi sau condamni alegerile sau motivatiile.

Fictiuni nr. 7
Numarul, publicat in 2003,  incepe cu un editorial a lui H.N.U., urmat imediat de o tomografie a lui David Brin, publicata initial online, asupra ideologiei dubioase a filmelor din seria Star Wars, observand strecurate prin intriga si in motivatiile personajelor, elemente profund antidemocratice. Daca initial se realizeaza o paralela intre valorile promovate de filmele Star Wars si Star Trek,  pe masura ce ne afundam in jungle stufoasa a constatarilor, scritorul observa trasaturi de caracter ce dezumanizeaza personajele principale din Razboiul stelelor , aducandu-ni-le la cunostinta sprijinite de argumente solide. Totusi, in ciuda scaparilor evidente din scenariu si a nemultumirilor legate de constructia povestii si comportamentul personajelor nu se poate san u observe ca cel putin la nivel vizual universul si filmele Star Wars pot multumi pina si cel mai aspru critic.

In umbra legii„, Costi Gurgu urmareste un subiect original, bine construit si exprimat in scris, ce te agata cu staruinta, curiozitatea silindu-te sa mergi tot inainte, pastrandu-te conectat la actiunea si deznodamantul povestirii. Mirel Palada, imbina fericit planurile si epocile, trecand inainte si inapoi in timp, in „Pandarul„, o povestire in care dorul de casa este sfasaietor si hotarator in evolutia ulterioara a actiunii. De remarcat ca la momentul in care incepusem sa-mi pun intrebari in legatura cu unele aspecte, autorul intervine si completeaza cu detalii suplimentare baza intrigii. „Veniti afara!„, povestirea lui Florin Pitea dovedeste inca odata diversitatea subiectelor abordate si versatilitatea cu care este inzestrat scriitorul. Desi este destul de scurta, compenseaza prin originalitate si magnetismul cuvintelor.

Dupa cum ne-am invatat, in preambulul povestirii „Taklamakan” a lui Bruce Sterling, avem parte de un articol cu repere bio-bibliografice si un interviu in exclusivitate cu scriitorul, urmarindu-se in principal, apartenenta sa la curentul cyberpunk. Taklamakan, in realitate un desert in Asia, a fost recompensata cu premiul Hugo in 1999 la categoria nuveleta, si imbina intr-un stil ametitor elementele cyberpunk cu actiunea furibunda si imaginatia de neoprit a scriitorului. Este destul de greu sa realizezi o lume credibila si atractiva intr-un spatiu limitata ca intindere, si de aceea ramai cu impresia ca Bruce Sterling isi cunoaste bine meseria, reusind sa jongleze cu termenii si partile integrante de tehnologie cu o naturalete aparte, inscriindu-se cu success in valul de scriitori de renume mondial.

Revista se incheie cu o serie de recenzii, doua dintre ele realizate de mult mai celebrul Paul Di Fillippo, la „Zeitgeist” de omniprezentul Bruce Sterling si „Dune: The Butlerian Jihad” de Kevin J. Anderson si Patrick Herbert, continuand cu alta serie de carti si reviste romanesti avandu-i ca recezenti pe rand, pe Cristian Lazarescu, Voicu Bugariu, Dan N.Dobos, Claudiu Tufan si Bogdan Gheorghiu. De remarcat ca Alexandru Mironov apare iar mentionat, dupa ce l-am mai intalnit si prin numarul 4, Claudiu Tufan analizand cultul personalitatii sale, dezvoltat se pare la revista defuncta, cred, Anticipatia.

Numarul de fata este cel care mi-a placut cel mai mult, atat prin diversitatea temelor abordate cat si prin calitatea ridicata a povestirilor prezente, revista constituindu-se intr-o lectura menita sa ingroseze portofoliu fanului de sci-fi roman si sa-l apropie mai mult de scrierile si miscarea romaneasca dar si de autorii straini talentati din afara, incheind cu mentiunea ca unele dintre articolele revistei pot fi consultate si pe internet la adresele de mai sus, excluzand numarul 7.

AtelierKult – Povestiri fantastice

AtelierKult – Povestiri fantastice” este una din antologiile propuse fanilor avizi de imaginar romanesc de editura Millennium Press si ingrijita de Michael Haulica. AtelierKult, de fapt, este un forum online năşit, din 2003, de Bogdan –Tudor Bucheru si Catalin Sandu, prin care s-a urmarit construirea unui cadru propice scriitorilor tineri dornici de afirmare dar si un spatiu prietenos pentru cei consacrati, unde sa-si poata publica scrierile spre a fi comentate si dezbatute de restul membrilor. Pe scurt, este vorba de un cenaclu online, ce prin usurinta accesarii din orice colt de tara, depasindu-se cu success barierele geografice oferea posibilitatea afirmarii, si recunoasterii, in zona scrierilor science fiction, fantasy si chiar horror. Denumirea Kult, insa, are origini mai vechi. Ea este preluata cu acordul scriitorul Costi Gurgu reprezentand de fapt titulatura cenaclului infiintat in 1998 din care facea si acesta parte, impreuna cu Florin Pîtea, Ana-Maria Negrila, Jean-Lorin Sterian, Bogdan –Tudor Bucheru si, ulterior Horia-Nicola Ursu. Stradaniile cenaclului au fost recompensate prin publicarea unor serii de antologii de tip share-world, prima fiind „Cronicile sangelui” (Editura Prologos, 2001) urmand „Vremea demonilor” (editie speciala a revistei Fictiuni, nr.5) si antologia „Radharc” (Millennium Press, 2005).

Antologia incepe in forta cu Oana Frantz si „Eu si un caine” ce te prinde rapid, si prin usurinta comunicarii ideilor te conecteaza cu naturalete in universul semirobotizat imaginat de aceasta. In „Ispitirea calugarului Chapta„, Liviu Radu continua in acelasi ton, insa de aceasta data cu o povestire plasata intr-o lume a zilele noastre si cu un subiect, actual chiar si la momentul de fata, subiect exploziv la propriu si la figurat. „Soiurile de peste” a lui Florin Pitea nu m-au prins in mod special, mai ales datorita limbajul folosit, insa trebuie sa recunosc ca finalul este bine lucrat si gandit. Paul Tudor in „Modelul” construieste una dintre cele mai consistente lumi din antologie, cei drept a si folosit mai mult spatiu decat restul, imbinand elemente usor erotice, indeajuns cat sa nu devina suparatoare, cu o intriga destul de originala si un final pe masura. Eduard Pandele aproape nici nu-l simti cand trece pe linga tine cu „Privindu-l murind„, una dintre cele mai scurte povestiri ale antologiei, insa numai bine te pregateste pentru „Ultima versiune” a lui Silviu Genescu, ce combina cu dexteritate elementele de cibernetica cu teoriile lui Stephen Hawking despre timp, urmarind soarta si reactiile unui asemenea calator temporal confruntat cu o problema neasteptata.

Daca pina acum au predominat subiecte presarate de elemente futuristice, gen roboti, androizi, computere evoluate, creionandu-se lumi cu radacini puternice in curentul cyberpunk, registrul se schimba venind si randul povestirilor fantastice prin Catalin Sandu aflat „In cautarea zborului” si Bogdan-Tudor Bucheru cu „Iroquis„. „In cautarea zborului” accentueaza discriminarea la care sunt supuse deseori persoanele cu anumite handicapuri si destinul tragic pe care il pot avea uneori cind societatea nu le intelege nevoile si unicitatea.Iroquis introduce cititorul intr-o lume a cautatorilor de aur si comori dispusi la orice pentru a-si atinge visul de inavutire, localizata geografic in zona Montreal-ului si temporal in perioada in care povestile vracilor indienii inca mai puteau fi crezute. „Cyclone” de Bogdan Gheorghiu revine in acelasi univers cibernetic, asemanator celui construit de William Gibson, cu mesageri de date copiate pe softuri neuronale, insa modul de expunere ales, nu stiu daca este cel mai fericit, cu o predominanta a propozitiilor si ideilor de constructie foarte scurta. Dupa Ben Ami, ce schiteaza o povestire scurta in care nu avem ocazia sa ne convingem cu adevarat de talentul sau, suntem introdusi in universul „Femeii de succes” a Roxanei Brînceanu, o poveste cu cap si coada, ce analizeaza aspectele emotionale ale unei femei ce a reusit in viata prin munca neintrerupta, intr-o societate viitoare. Despre Marian Coman am mai vorbit recent, scrierea „Sevăn” e reusita si intriganta, te atrage prin necunoscutele ei, insa nu stiu cat de inspirata este prezenta sa aici, ea fiind de fapt punctul final al cartii „Nopti albe, Zile negre„, avandu-se in vedere ca poate restul cititorilor nu o vor intelege cu adevarat daca nu au citit cartea. Cartea se incheie cu „Vremea zapuselii” a lui Michael Haulica, ce apare sub forma unui tribut inchinat lui William Gibson atat prin subiectul abordat cat si prin numele personajelor.

Tragand linie, avem in fata o antologie bine construita cu texte atragatoare si elaborate cu migala, ce familiarizeaza cititorii romani cu scrierile de ordin science fiction si fantasy ale scriitorilor autohtoni. Procentajul povestirilor reusite fiind de peste 85% cred ca putem conchide cu usurinta succesul antologiei si situatia in care nimeni nu va regreta ca o are in biblioteca sa. Trebuie, de asemenea, sa mai precizez ca, daca pina acum aveam o serie de reticente fata de scriitorii romani, lecturile din ultima vreme mi-au deschis o lume complet noua, si au reusit performanta de a nu ma dezamagi pina la momentul de fata. Vom vedea in continuare ce va mai fi.

Blog la WordPress.com. Tema: Baskerville de Anders Noren.

SUS ↑