Căutare

Cititor SF

…unde cititorii dau cu parerea si alte obiecte contondente…

Etichetă

Galeria fantastica

Odiseea navei Space Beagle – A.E. Van Vogt

cover beagleRomanul, publicat in 1950 si considerat a fi un clasic al genului space opera, si sursa de inspiratie pentru numerosi scenaristi si scriitori, reuneste patru povestiri publicate anterior de catre scriitor : Black Destroyer, War of nerves, Discord in Scarlet si M33 in Andromeda. Si iata si datele de publicare si locurile, conform wiki :

  • Black Destroyer” (iulie 1939, Astounding magazine— primul sf publicat de scriitor; capitolul 1-6)
  • War of Nerves” (mai, 1950, Other Worlds magazine) (capitolele 9 – 12)
  • Discord in Scarlet” (decembrie, 1939, Astounding magazine— a doua lucrare SF publicata de A. E. Van Vogt) (capitolele 13-21)
  • M33 in Andromeda” (august, 1943, Astounding magazine, capitolele 22-28)

Ne aflam intr-un moment al evolutiei umane in care aceasta a reusit sa schimbe orbitele unor planete si a facut sa creasca vegetatia in lumea moarta a altora. Preocupata sa aduca la viata sori morti „a aprins focuri sub forma novelor vizibile de la o distanta de zeci de galaxii. Deserturi arse de sori mai dogoritori decat cei care lumineaza pamantul au fost inlocuite cu oceane frematand de viata.” Neoprindu-se aici, oamenii s-au indreptat si spre spatiul galactic construind o nava uriasa cu mii de oameni la bord, si lansand-o in spatiu cu scopul principal de a identifica si a cerceta formele extraterestre de viata. Aceasta este Space Beagle.

Avem patru povestiri cu patru forme extraterestre de viata in prim plan. Elliott Grosvenor, singurul nexialist plasat la bord este cel care incearca sa scoata, deseori, castanele din foc in urma greselilor comise de echipajul navei. Datorita pregatirii sale speciale, studiind o stiinta a intregului bazat pe o compilare si o aprofundare mai analitica a mai multor stiinte si cauze, cu o pregatire deosebita in plan psihologic, este capabil sa reactioneze rapid si eficient in desele situatii limita cu care se confrunta echipajul navei.

Aceste entitati extraterestre, prin diversitatea abordata si evidentierea particularitatilor fiecarei specii au reusit sa ma uimeasca cu adevarat. Desi sunt unice in felul lor, scriitorul avand grija de fiecare data sa  ne introduca in mintea fiintei respective, oferindu-ne si avantajul de a sti cum vor reactiona si care le sunt motivatiile, cel mai mult m-a atras prima entitate. Corl, este o pisica uriasa bipeda dotata cu o inteligenta iesita din comun, insa pe linga aspectul clasic al felinei prezinta pe umeri o serie de tentacule terminate cu niste ventuze. Capabila sa respire in diverse atmosfere si sa se adapteze continuu “pisicuta” se dovedeste a fi o adevarat provocare pentru oamenii ajunsi in spatiu.

Desi nu exista prea multe informatii privitoare la nava, doar cateva detalii succinte, scriitorul transporta cu usurinta cititorul la bordul acesteia facandu-l partas direct la aventurile echipajului sau. Iar cea mai importanta constatare pe care o putem trage este ca pe linga provocarile externe, oamenii expeditiei trebuie sa faca fata in primul rand orgoliilor fiecaruia, Elliot fiind nevoit sa intervina foarte des, prin metode nu neaparat ortodoxe, pentru a calma spiritele si a restabili ordinea. In final, lasand la o parte pericolul contactului cu speciile necunoscute se observa ca reusita expeditie sta in stiinta omului de-asi invinge prejudecatile si de a renunta, chiar si pentru o clipa, la propriile-i convingeri posibil eronate.

„Odiseea navei Space Beagle” este un roman, intregit de cele patru povestiri desigur, foarte antrenant, capabil sa surprinda neincetat cititorul prin firul desfasurarii evenimentelor.  Un space-opera traditional, cu nimic mai prejos decat cele din zilele noastre, intr-o editie curata si normala, asa cum ar trebui sa fie orice carte tradusa la noi. Si trebuie sa amintesc ca si coperta mi s-a parut foarte reusita. Este vorba de o reproducere dupa Mars de  Martina Pilcerova.

Anunțuri

„Programatorul Divin” de R.J. Sawyer la editura LEDA!

Ei bine, va aducem la cunostinta ca la editura Leda se afla in pregatire romanul „Programatorul Divin” de canadianul Robert J. Sawyer (orig.  Calculating God –  editura Tor, 2000).

Cop Programatorul divin

E greu să găseşti un autor de SF cu o imaginaţie mai bogată decât a reputatului Robert Sawyer.” The Toronto Star

O perspectivă provocatoare asupra religiei, ştiinţei şi dezastrului cosmic. Locus

Scurta prezentare.

Spre marea surprindere a curatorului Tom Jericho, când extratereştrii aterizează în incinta Muzeului Regal Ontario din Toronto, aceştia vor să vadă un paleontolog. Mai mult decât atât, sunt adepţi ai creaţionismului şi consideră că la originea Universului se află o inteligenţă exterioară. Se pare că extincţia în masă de pe alte planete coincide cu cea care s-a petrecut odinioară pe Terra, şi aceasta ar fi mult aşteptata dovadă a existenţei lui Dumnezeu. Iar când o supernovă explodează în galaxie, întrebarea esenţială este dacă Dumnezeu va interveni sau se va produce un nou cataclism?

O carte sclipitoare, care îi va cuceri nu doar pe iubitorii de SF.” The New York Times

Acestea sunt câteva dintre lucrurile care ne plac la proza Sawyer: romanele lui sunt alerte şi bine construite; personajele sunt foarte bine conturate, încât ajung să ne pese de ce li se întâmplă; nu trebuie să fim fizicieni ca să-i înţelegem cărţile.” Rocky Mountain News

Robert James Sawyer  a castigat pina acum 41 de premii nationale si internationale pentru lucrarile sale. In 1995 a primit Nebula Award cu The Terminal Experiment;  in 2003, Hugo Award, pentru Hominids, primul volum al trilogiei Neanderthal Parallax; si in 2006, John W. Campbell Memorial Award pentru Mindscan. Mai are inca doua nominalizari la Nebula, zece la Hugo si trei la Campbell Memorial Award.

Chemarea lui CTHULHU de H.P. Lovecraft la Leda!

Antologia de autor Chemarea Lui Ctulhu de H.P. Lovecraft se afla in pregatire la editura Leda, imprint al editurii Corint.  Se preconizeaza ca va ajunge in librarii in cursul acestei luni.

Chemarea lui Cthulhu

H.P. Lovecraft este, incontestabil, cel mai mare scriitor al genului horror.
Stephen King

Lovecraft este autorul american al secolului XX cel mai adesea comparat cu Poe, atât pentru măiestria artei sale, cât şi a temelor predilecte.
Joyce Carol Oates

Am reusit sa aflam despre volumul de faţă, prin bunavointa editurii careia ii si multumim pe aceasta cale, ca volumul de fata „reuneşte cincisprezece texte celebre ale maestrului literaturii fantastice, de la primele poveşti despre coşmaruri şi nebunie (Veneticul şi Şobolanii din ziduri), la cele groteşti (Dulăul), culminând cu teroarea extraterestră din Chemarea lui Cthulhu, îmbinare de suprearealism clasic cu elemente science-fiction.”

Veti putea intra intr-o „lume în care incredibilul devine realitate, o lume în care tenebrele acoperă orizontul, în care macabrul, teroarea şi nebunia invadează cosmosul – in lumea stranie a lui H. P. Lovecraft”.

Chemarea lui Ctulhu a fost scrisa in vara anului 1926, fiind publicata pentru prima oara in celebra revista Weird Tales, in februarie 1928. Este singura povestire scrisa de Lovecraft in care apare in toata splendoarea ei entitata extraterestra Cthulhu.

Se pare ca sursa principala de inspiratie a povestirii ( dupa prefata lui Robert M. Price in The Cthulhu Cycle, Chaosium1996) o constituie poezia „The Kraken” a lui Alfred Lord de Tennyson. In poem apare descris Kraken-ul -in multe lucrari fiind vazut ca o caracatita sau un calmar urias-  dormind. Si iata si versurile :

Far, far beneath in the abysmal sea
His ancient, dreamless, uninvaded sleep
There hath he lain for ages and will lie,
Battening on huge seaworms in his sleep;
Until the latter fire shall heat the deep;
Then once by man and angels to be seen,
In roaring he shall rise and on the surface die.

Conform aceluiasi Price o alta sursa de inspiratie pentru textul lui Lovecraft pot fi considerate si lucrarile lui Lord Dunsany, cu precadere A Shop in Go-by Street si The Gods of Pegana. Ultima am gasit-o si in volumul Time and the Gods  apartinand lui Lord Dunsany, editura Gollancz, 2000, in seria Fantasy Masterworks.

Vom reveni cu detalii.

Theodore Sturgeon – Nestemate visatoare

Theodore Sturgeon, plecat demult dintre noi, desi nu a impresionat in mod excesiv ramane unul dintre cei mai importanti scriitori de science fiction din istorie, cel mai apreciat roman fiind „More Than Human” din indepartatul an, 1953, considerat o opera literara, lucru cu adevarat deosebit la acea vreme.„The Dreaming Jewels” a fost publicata in 1950, constituind romanul sau de debut. Cartea nu este impartita in capitole insa scenele sunt totusi separate prin texte ce incep pe o pagina noua. Recunosc, initial, dupa ce am parcurs prima asemenea scena si am trecut la cea de-a doua, am avut impresia ca tin in mina o colectie de povestiri. De fapt nu este asa, povestea urmarind aventurile acelorlasi personaje, firul fantastic dezvoltandu-se cu precadere incepand cam cu al cincilea asemenea pseudocapitol.

Personajele sunt destul de bine conturate, avem parte in rolul principal de un baietel temator si neadaptat, cu obiceiuri ciudate, chinuit de familia adoptiva si hartuit de colegii de scoala si cei de varsta lui, povestea concentrandu-se asupra formarii si desavarsirii personalitatii sale. Pe de alta parte si cele negative sunt puternic reprezentate si creionate, de la tatal abuziv si fara nici un fel de compasiune pentru cei din jur, pana la patronul de balci, revoltat pina la obsesie impotriva societatii si a oamenilor ce-l inconjoara, incercand prin orice mijloace sa-si puna in aplicare planurile diabolice. Sunt prezentate cu atentie o serie de aspecte din viata miraculoasa a balciului ce se impletesc cu un fir epic, in care fascinatia bolnava pentru necunoscut si dorinta de a descifra tainele ascunse ale unor organisme de origini necunoscute se impletesc cu elementele de biologie moleculara si teorii destul de surprinzatoare si proaspete, pentru anul la care a fost scris romanul.

De remarcat ca exista unele scene ce se incheie fie cu cate un personaj surpriza fie cu vreun eveniment surprinzator sau rasturnare de situatie ce arunca cate o mana de praf de pulbere menita sa intretina la un nivel ridicat intreaga intriga a romanului. La un moment dat prin modul in care erau inlantuite destinele actorilor din piesa mi-am adus aminte de „Great Expectations” a lui Charles Dickens, desi poate unii vor considera deplasata comparatia, totusi la o parcurgere atenta a textului se vor putea observa similitudinile evidente. Surprinzatoare mi s-a parut constructia usor naiva si o anumita inconsistenta a scenariului pe final, deseori ivindu-se semne de intrebare in privinta comportamentului unora dintre personajele cheie, slabiciunea scenariului putand fi influentata intr-o anumita masura si de o traducere mai superficiala, insa nu am avut acces la textul in engleza sa ma dumiresc exact. In ciuda acestor slabiciuni firul narativ isi pastreaza un ritm cursiv de desfasurare, evolueaza pe masura trecerii timpului, se deschide si se pleaca din aproape in aproape in fata ideilor si elementelor fantastice.

Scriitorul este considerat si autorul a doua citate foarte apreciate, primul dintre ele mentionat pentru prima oara in povestirea „The Claustrophile” in 1956, „Nimic nu este intotdeauna adevarat cu certitudine„, iar cel de-al doilea citat, si cel mai apreciat, fiind „Nouazeci la suta din orice este o mizerie„.Cartea poate fi comandata la reducere de pe site-ul editurii Corint, Leda fiind un imprint al Corint-ului, si din cate auzisem nu vor mai publica carti in Galeria fantastica, cele pina acum fiind in marea lor majoritate opere din anii de inceput ai literaturii science fiction, lucrari binecunoscute de cei cu state mai vechi in ale sci-fiului.

Theodore Sturgeon ramane un scriitor ce trebuie abordat si studiat cu inima deschisa prin prisma apartenentei sale la epoca dominata de monstri sacri ai sci-fiului, Heinlein, Arthur C. Clarke, Asimov, sa-i amintim doar pe cativa, si datorita faptului ca a reusit sa-si creeze o reputatie in domeniu, in ciuda concurentei acerbe.

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Baskerville de Anders Noren.

SUS ↑