Stories of Your Life and Others

Ted Chiang
Ted Chiang

Ted Chiang este probabil unul dintre cei mai ‘rasfatati’ autori (ma refer la genurile ce se dezbat pe aici), si in acelasi timp unul dintre cei mai putin prolifici. De la debutul sau din 1990 si pina in prezent a publicat 11 texte in forma scurta si inca nici un roman. Cu toate acestea cred ca reusit sa aiba cea mai mare densitate de premii si nominalizari, raportat la numarul de cuvinte publicate. Drept consecinta asteptarile mele au fost foarte mari.

Volumul „Stories of Your Life and Others” aduna 8 dintre textele sale, publicate intre momentul debutului si 2002, volum care face obiectul acestui post. De atunci, Chiang a mai produs doua texte: „The Merchant and the Alchemist’s Gate” (2007) si „Exhalation” (2008). Dar sa revenim la colectia de fata…

Povestirile

Tower of Babylon – „cum ar fi daca oamenii ar fi construit un turn inalt pina la Rai – si care ar fi reusit sa strapunga fundatia Raiului pina in partea cealalta?”. Daca primii crestini s-ar fi apucat sa scrie SF, probabil cam asa ar fi aratat o nuveleta SF conceputa in acele vremuri. Punctul de pornire este cunoscuta poveste biblica, cu diferenta majora ca de data aceasta, in lumea imaginata de Chiang, divinitatea nu a avut nimic impotriva iar oamenii au reusit in incercarea lor. Se pare ca SF-ul are o lunga traditie in a produce erezii, cum de altfel ne tot dascalea un „om de bine” pe Bookblog. Acest text se bazeaza foarte mult pe imagini si idei surprinzatoare. Ideea de baza, aceea a succesului constructiei turnului ataca tabuuri vechi, bine inradacinate in neuronii nostri crestini. Avem parte si de un mic conflic intern al celui ce pare a fi personajul principal, conflict intre spiritul liber, curiozitate, ambitie si infatuare pe un plan, si cainta, umilinta in fata divinitatii pe celalalt. Mi-a placut foarte mult, mai putin finalul cu „poanta”.

Understand – Este o nuveleta scrisa inainte de debutul fulminant cu faimosul text mentionat mai sus. Un text refuzat de cateva ori de catre editori, insa preluat cu promptitudine dupa primul Nebula, de parca, peste noapte, capatase noi valente si intelesuri. Tema este cea abordata mare maiestrie de catre Keyes in „Flori pentru Algernon”, insa transpusa intr-o nota „modern – thrilleroasa”. Bun poate pentru amatorii de actiune cu orice pret, insa fara nimic nou sau deosebit.

Division by Zero – ” cum ar fi daca am descoperi ca fundamentele matematicii sint arbitrare si inconsistente”. S-ar putea presupune ca este o povestire Hard SF. Dar chiar ca nu-i. In fapt autorul exploreaza efectele rasturnarii unui sistem de valori fundamentale (cum ar fi matematica) asupra psihicului uman. Cu toate ca nu am fost ametit cu diverse speculatii matematice care sa faca bucati parte literara, ceva totusi nu a mers – o sa detaliez in partea finala a postului. Idea poate fi considerata relativ interesanta, insa, dupa parera mea, pretabila pentru roman de atmosfera si personaje. Povestirea este prea scurta pentru a ilustra ce a dorit autorul sa surprinda.

Story of Your Life – „cum ar fi daca expunerea la un limbaj extraterestru scris ar schimba pentru totdeauna perceptia noastra asupra timpului”. Una dintre cele mai reusite din punct de vedere literar, dar si cea mai lunga, prea lunga. Nuvela trateaza tema primului contact, combinata cu tema „vederii” in viitor. Practic sint doua fire narative care in final se unesc in mod logic dar nu foarte explicit – scriitura in nota „Wolfe”, scriitorul sugereaza, cititorul deduce logic, insa este destul de departe de subtilitatile maestrului. Caracterizare indirecta foarte buna, cu bataie la „corzile sensibile”. Mi-a placut foarte mult, cu exceptia lungimii.

Colectia
Colectia

Seventy-two Letters – „cum ar daca ar exista o stiinta a DENUMIRLOR prin care lucruri neinsufletite ar putea fi aduse la viata?”. Este prima data cand am intalnit termenul ‘alchemypunk’. Cica in acest sub-gen s-ar incadra aceasta nuvela… Eu unul as zice, ca si in cazul „Tower of Babylon”, ca avem de aface mai mult cu ceva ce as putea numi ‘retro-SF’. In cazul acestui text, imi place sa cred ca asa ar fi sunat o poveste SF inainte de zorii revolutiei industriale. Presupun ca idea de baza ati intuit-o din micul synopsis. Repectivele denumiri pot fi obtinute prin combinatia celor 72 de litere (presupus ebraice) din tiltu, tehnic aducand mai mult a incantatie prin care ‘animatia’ este invocata in… vedeti voi ce. Nu vreau sa stric surpriza. Am mai intalnit un concept asemantor in opera Ursulei LeGuin, ‘true names’, insa acolo in cu totul alt context si cu alte efecte. Insa nu va asteptati ca totul sa se rezume la doar un concept – hint: genuri predefinite + sfarsitul omenirii. Din punct de vedere al constructiei literare nuvela nu straluceste, este inegala, are pasaje inconsistente, precum si un ‘thread’ care ar fi putut lipsi. Cu toate astea, iar mi-a placut foarte mult.

The Evolution of Human Science – este un text foarte scurt, contruit precum un articol dintr-o revista de istorie. Din nou, baza este IDEEA, care in acest caz nu este legata de evolutia stiintei, ci de evolutia celor care o ‘practica’. Initial a fost publicata sub titlul „Catching the Crumbs from the Table”, titlu pe care il gasesc mult mai sugestiv, asta fara sa inseamne ca ar fi un titlu mai mai bun. Un interludiu interesant.

Hell is the Absence of God – „cum ar fi daca crezurile Crestinatatii ar fi adevarate la modul literal, iar vederea pacatosilor inghititi in valvataile iadului ar fi doar rutina pentru strazile orasului?” Aceasta nuvela este relatarea ‘plata’ a istoriei recente a numitului Neil Fisk, un oarecare, care are o problema cu numitul God, dupa ce… (puneti mana si cititi). Pentru mine acest text a fost cel mai bulversant din toata antologia. Atentie! Nu am spus cel mai placut. Poate din cauza finalului care spune ceva, ceva care pentru mine a sugerat exact opusul. In fapt, Chiang ia in discutie credinta neconditionata, tendinta oamenilor de a pune toate nenorocirile in carca tipului cu coarne, iar cele bune le atribuie celui cu barba si straie albe. Si de aici pornind am putea discuta la nesfarsit… dar nu vreau sa va stric placerea lecturii. Pentru mine, asta a fost cea mai buna din colectie.

Liking What You See: A Documentary – nuvela este contruita precum in reportaj-interviu, si trateaza teme precum discriminarea (de orice fel) bazata pe aspectul exterior (aka sex-appeal), libertatea de alegere, dragostea cu si fara ‘chimie’. Punctul de pornire este dezabaterea iscata de posibilitatea impunerii unei ‘proceduri’ prin care individul nu poate poate diferentia persoanele din punct de vedere estetic, astfel toti oamenii devenind ‘egali’ sub aspectul atractivitatii fizice. Ca si textul de mai sus, este o lucrare ‘grea’, dar pentru mine nivelul de interes nu a fost foarte mare, acrit fiind de lungimea discutiilor despre ‘atitudini corecte’. Nu ma intelegeti gresit – prefer oricand excesul (moderat ce-i drept) de ‘political correctness’ atitudinilor balcanice cu tenta becalistica. Tot ce vreau sa spun e ca acest text, dealtfel foarte solid si care ridica intrebari grele, pe mine nu prea m-a prins.

Consideratii generale

Forta lui Chiang sta in idei si viziuni foarte proaspete, implementate intr-un mod foarte original, uneori in universuri surprinzatoare. Pot spune fara sa ma gandesc prea mult ca preferatele mele sint „Tower of Babylon”, „Seventy-two Letters” si „Hell is the Absence of God”. Surprinzator pentru unii dintre obisnuitii acestui blog (si pentru mine intr-o oarecare masura), cele care mi-au placut cel mai mult tin mai degraba de Fantasy decat de SF. De observat totusi ca nu tin de acel Fantasy cu printi/tese, sabii, elfi & pitici, p-orci si alte cele.

SF, in urma cu 2000 de ani
SF, in urma cu 2000 de ani

Pe de alta parte, nu pot sa nu observ ca domnul Chiang are probleme la constructie si la caracterizare, cu alte cuvinte la partea pur scriitoriceasca. Cred ca se poate remarca, mai ales la primele povestiri, ca scriitura este ‘chinuita’, muncita din greu, insa cu rezultate. Uneori carentele sint mascate prin artificii inteligente, alteori… Spre norocul autorului (noroc cu talentul), nuveleta de debut a avut o idee, viziune si parte ‘grafica’ atat de puternice incat scriitura simplista a fost cu totul eclipsata si uitata.  Este insa foarte imbucurator sa observam o evolutie, o adaptare. Pot presupune ca dupa „Seventy-two Letters” unde constructia inegala se vede cu ochiul liber, Chiang a dorit sa incerce si altceva decat stilul traditional. Asa cred ca au aparut constructiile mai putin obisnuite din „Hell Is the Absence of God” si „Liking What…”, stiluri in care autorul s-a simtit foarte bine dand frau liber imaginatiei cu adevarat debordante (aviz amatorilor de vorbe mari).

Chiang mai are un punct forte: controlul calitatii. Practic acest om scrie putin, sau in orice caz publica putin pentru ca este foarte pretentios cu rezultatul muncii sale. Publica daca are ceva cu adevarat interesant de spus si daca forma finala il satisface in primul rand pe el, nu de dragul de a se da autor a ‘Ț’ volume sau serii. Probabil este singurul scriitor care a cerut retragerea unei nominalizari la un premiu major deoarece povestirea cu pricina nu i s-a parut indeajuns bibilita.

Acestea fiind spuse, dupa acest volum  solid si bogat, astept cu nerabdare sa pun mana pe ultimile creatii ale lui Ted Chiang, un scriitor aflat acum la maturitate. Si sper la un roman…

Opinia mea, ca de obicei, foarte subiectiva.

PS. Aici e posibil sa aveti cateva suprize mici.