Cu nici o săptămână în urmă scrisesem despre noua promoţie de la Nemira, deoarece orice astfel de iniţiativă este binevenită şi cât se poate de apreciată, pentru că încureajează  cititul şi oferă ocazia obţineri unor cărţi pe care altfel unii nu şi le-ar putea permite. Azi simt însă dezamăgirea…Nu nicidecum nu de gestul făcut de editură, departe gândul, eu sunt dezamăgit de cititori, de cei care vor să obţină acele cărţi. Am citit ultimele câteva recenzii şi nu pot să nu mă revolt. Chiar nu sesizează majoritatea că li se cere recenzia unei cărţi ori nu ştiu care-i diferenţa dintre rezumat şi recenzie?

Iniţial mă gândisem să-l întreb pe Silviu Toma că de ce nu alege puţin textele, apoi mi-am dat seama că el nu poate să facă una ca asta. Refuzul său de a publica un rezumat s-ar transforma în ochii autorilor în reavoinţă şi ar fi acuzat că vrea să scutească editura de oferirea unor cărţi cadou.  Aşa că Silviu are mâinile legate,  mai ceva decât neuronii unora.

Măi cititorilor, de ce vă este lene să gândiţi? Tot ce vi se cere este să vorbiţi despre o carte, despre ce aţi simtit citind-o, să spuneţi în ce măsură v-au fost aşteptările satisfăcute sau înşelate, ce gânduri v-a născut acea carte şi cu ce aţi rămas în urma citirii ei. Atât. E aşa greu? Să stabiliţi valoarea literară, artistică, ideologică sau de orice alt fel după cum vă taie capul, după gusturile şi cunoştinţele voastre, dar nu să daţi dovada faptului că aţi citit povestind pe scurt întreaga carte. Comparaţi-o cu alte cărţi, ziceţi de ce v-a adus aminte, orice, dar nu povestiţi cartea. Citind un astfel de rezumat se pierde plăcerea lecturii, la ce bun să citesc 800 de pagini cănd ştiu deja cu exactitate care-i traseul si unde duce drumul? E cam la fel ca păţania mea de cândva cu un film.  O săptămână întreagă ne-am pregătit că duminică să mergem la cinema să vedem filmul, apoi mergând încolo ne-am întâlnit cu o prietenă a soţiei si aceasta în două minute ne-a povestit despre ce-i vorba, aşa că de comun acord am aruncat biletele şi ne-am întors acasă.

Sunt dezamăgit. Nu cred că cei care citesc întradevăr nu sunt capabili de mai mult, dar comoditatea e mare şi lenea de a gândi pare a fi devenit o zeitate la care se închină tot mai mulţi.  Pe mine mă bate gândul să sfătuiesc toţi scriitori de rezumate să le trimită la Haulică, dacă au înţeles greşit cartea şi s-au îndepărtat suficient de temă… atunci poate apar ceva povestiri publicabile în Nautilus. Dar chiar dacă el le refuză, măcar mă scuteşte pe mine de gândul de a nu mai cumpăra cărţi din moment ce le pot citi rezumatele de pe blogul editurii.