wolfe
Venerabilul Maestru

Wow!

Editura Alexandria s-a inhamat la o treaba destul de grea, dar care insa poate fi sursa unor frumoase satisfactii, atat financiare, dar mai ales, sa zicem de palmares. Si la baza acestor satisfactii este Gene Wolfe. Este unul dintre cei mai cunoscuti si iubiti autori nord-americani, un polivalent desavarsit, care trece din SF in Fantasy, apoi in Horror si retur, un adevarat maestru al romanului, dar al si prozei scurte. Atat criticii, cat si colegii scriitori nu se sfiesc sa-l numeasca „cel mai bun scriitor American in viata”, si asta indifferent de genul literar. Poate ati fi uimiti sa aflati ca printre „fanii” lui Wolfe se numara si Swanwick, si Gaiman. Sau poate nu. Inutil sa va mai spun ca a castigat tot ce se putea castiga in materie de premii, plus zeci si zeci de nominalizari.

Putina istorie

Cea mai cunoscuta lucrare a sa este seria „The Book of the New Sun” (4 Vol.) 1980-1983, cu actiunea plasata intr-un viitor foarte indepartat, in care soarele moare incet din cauze ne-naturale, iar pamantul (Urth) se raceste. Desi nu este o urmare directa, „The Book of the Long Sun” (4 Vol.)1993-1996, are legatura cu prima serie, legatura ce devine evidenta in „The Book of the Short Sun” (3 Vol.)1999-2001. Ati ametit? Stati ca mai este! „New Sun” are si un fel de roman concluzie numit „The Urth of the New Sun” 1987, volum deloc de neglijat.  Deci, un ciclu care se intinde pe numai putin de 12 volume!

Timeline-ul merge cam asa: Secventa Long Sun – candva in trecut (care de fapt este, cum am spus, un viitor foarte indepartat), o nava multi-generatie imensa, paraseste Pamantul (Urth), pornind intr-o calatorie de secole spre un alt sistem solar, probabil cu scopul colonizarii. Dupa cateva generatii insa, oamenii au uitat atat scopurile initiale, precum si ce este lumea  lor (Whorl); Secventa Short Sun – nava a ajuns la destinatie iar oamenii exploreaza/colonizeaza doua planete, Blue si Green, fortati  de zei sa paraseasca Whorl; unele personaje principale viziteaza, prin mijloace tehnologice „magice”, „Red Sun Whorl”, care nu este altceva decat Pamintul din Secventa New Sun.

wolfelsLumea Soarelui Lung

Toata actiunea se petrece in nava cilindrica gigantica numita Whorl (World), inspirata din proiectul Cilindrilor O’Neill, axa ei fiind ocupata de sursa de lumina si caldura, Soarele Lung, evident artificial. Din punct de vedere cronologic, nu este foarte clar cand anume dupa lansare se petrece actiunea, insa este clar ca momentul cand nava a parasit sistemul nostru solar este acum istorie antica si in mare parte uitata. Tehnologia si ingineria navei sint stiinte demult pierdute, multe din lucruri nu mai functioneaza, iar cele care functioneaza, o fac prin magie sau datorita zeilor. Iar acesti zei locuiesc in „Mainframe” si vorbesc „inhabitantilor” prin display-uri uriase, numite Ferestre Sacre. Populatia este pestrita si amestecata: turme de capre si cyborgi care uita, roboti defecti cu constiinta de sine si preoti fara biserica, animale manipulate genetic care pot vorbi, mafioti, hoti, telepati, soldati construiti, fermieri, targoveti si prostituate.

Stilul Partii Intunecate

Volumul de fata nu este deloc  o lectura usoara, mai ales prima jumatate in care Wolfe construieste incet dar temeinic lumea sa. Descrierile abunda, stilul inclina foarte puternic spre liric. Desi poate parea plictisitoare, aceasta parte are locul si scopul ei bine determinat in economia cartii, sustinand foarte puternic dezvoltarea intrigii. Cateodata pare ca Wolfe exagereaza (la un moment dat enumera pe o pagina intreaga tot ce poate fi gasit in piata din Viron), insa doar pare. Nu va asteptati la lucruri explicite, autorul va indeamna sa descoperiti singuri piesele potrivite in puzzle-ul sau imens. Dar ce satisfactie atunci cand le „potriviti” la locul lor! Acest stil este foarte apreciat de unii, urat de altii (putini). Wolfe este un maestru al constructiei si al subtilitatii, un vrajitor al vorbelor, un incitator la lectura atenta.

Personajul  principal

Acest prim volum este de fapt povestea evolutiei interioare a lui Patera Silk, augur pe timpul zilei (un fel de popa pe romaneste), haiduc pe timp de noapte. Pe fondul flexibilitatii morale, gaseste interpretari neasteptate preceptelor religiei slujite, mergand pe drumul pavat cu indoieli al dictonului „Scopul scuza mijloacele”. E drept, scopul e trasat de un zeu, „The Outsider” (sint curios ce traducere s-a gasit pentru numele asta), cel ce priveste lumea-nava din exterior. Trairile interioare, ezitarile, indoielile, teama, exaltarea sint redate foarte plastic si in detaliu, dar treptat si logic, Silk devenint in ciuda particularitatilor ciudate ale acestui viitor foarte indepartat, un personaj solid, viu si iubit.

La final

Exista si un aspect negativ, dar care este mai mult legat de posibilitatile si politica editurilor noastre.  Ei bine, primul volum se termina in coada de peste, de fapt nu se termina. Este doar preambulul, prezentarea Whorl-ului, iar actiunea, atat cat e, serveste la constructia personajelor, precum si a mentalitatii respectivului moment. Asadar, Alexandria ar trebui sa bage carbuni cu restul volumelor.

O alta optiune ciudata este inceperea publicarii acestui ciclu foarte intins cu „mijlocul”. Cred ca logic era sa se inceapa cu ce a inceput si Wolfe, mai ales ca New Sun este cea mai cunoscuta si apreciata secventa, numai buna pentru introducere pe piata romaneasca, cam virgina la categoria Wolfe.

Despre traducere nu pot sa-mi dau cu parerea. Coperta arata bine, si un punct in plus pentru alegerea formatului hardcover.

Legat strict de Cartea Soarelui Lung, merita si timpul, si banii. Tot ce imi doresc e sa vad toata seria tradusa si publicata integral, macar in cincinalu’ viitor.

Parerea mea.