bogdan-tudor-bucheru

A debutat in revista CPSF/Anticipatia, in martie 1996, cu povestirea „Omul pe care l-am cunoscut„. De-a lungul timpului a fost prezent cu texte in numeroase antologii cum ar fi: România SF 2001 (Ed. ProLogos, 2001), KULT – Cronicile sîngelui (Ed. ProLogos, 2001), KULT – Vremea demonilor (revista Ficţiuni, nr.5/2001), Atingerea (Ed. Omnibook, 2001), Alte lumi, alte legende (Ed. Media-Tech, 2002), KULT – Radharc (Ed. Millenniem Press, 2005), AtelierKult: povestiri fantastice (Ed. Millennium Press, 2005). A mai publicat proză si articole diverse in ArtPanorama, Avertisment, String, Amanahul Anticipatia, etc. Textele sale au fost apreciate primind si numeroase premii în cadrul concursurilor literare de profil de la Atlantykron, Bucureşti, Craiova, etc. In 1998 povestirea „Atingerea” a fost recompensată cu premiul HELION pentru proza scurta, decernat cu prilejul Zilelor Helion desfasurate la Timişoara, iar in mai 1999 a obţinut un loc II la concursul de proză organizat în cadrul Colocviului National „Dincolo si dincoace de mainstream”, la Călăraşi. Momentan se pare ca este cam prin tarile calde, Arizona mai precis.

„Atingerea„, volumul de fata, este o culegere de 15 texte scrise de-a lungul anilor si, probabil, publicate prin revistele de la acea vreme. Desi inceputul a fost mai greoi pentru mine, povestirea „O mie de furnici” nefiind o alegere prea fericita de inceput de antologie, scriitura e naturala prezentand cu realism si gust propria-i versiune asupra pacatului originar, cu un final, teoretic asemanator cu cel vehiculat, insa mai greu de patruns pentru mine.De-a lungul intregii lecturi am putut constat o constructie bine pusa la punct si abordabila, cu texte lipsite de inflorituri stilistice ce-ti merg direct la suflet si o gama foarte larga de idei vehiculate. Marea majoritate a povestirilor prezente poarta o puternica amprenta fantastica alternand cu imagini de fictiune stiintifica, dovedind, in primul rand, usurinta cu care putea, la timpul respectiv, sa jongleze printre subiecte si imagini, si in al doilea rand, capacitatea de a le imbraca in viziuni atragatoare si usor de patruns.

Nu de putine ori m-am surprins zambind si amuzandu-ma mai mult si mai consistent decat la alte lecturi ale unor scriitori bine vazuti peste hotare, nu doar la replicile mustind a frustrare si ignoranta pur romaneasca ale personajelor ci si la comicul de situatie, prezent in multe dintre povestirile culese. Unul din meritele scriitorului Bogdan Tudor Bucheru este acela de a introduce teme uzuale si la moda in acea vreme, insa la fel de actuale si in zilele noastre, confruntand cititorul cu realitati si elemente caracteristice spatiului carpato danubiano-pontic, sporindu-i savoarea si capacitatea de asimilare. Pentru a dovedi ca nu multe lucruri s-au schimbat, putand lua drept exemplu visurile unei domnite de a poza in celebra Playboy pentru a reusi in viata, situatie si mentalitate valabila si astazi, la orice ora din zi si din noapte, sau prezenta exotica a ghicitoarelor ce coloreaza ( la figurat evident ) spiritualitatea romaneasca din cele mai înegurate timpuri, de aceasta data, intr-o abordare cu totul inedita, ambele elemente in povestirea „La Baba Mosu„.

Cum spuneam, se valseaza foarte usor de la o idee la alta, pastrandu-se impresia de originalitate a textului in multe dintre povestirile de fata, cu incheiri reusite, cel putin in marea majoritate a cazurilor. In noaptea nuntii se vede cel mai bine capacitatea scriitorului de a folosi orice element in avantajul sau, chiar daca e vorba de cele fantastice sau de cadrul science-fiction, creionand un cadru bogat in detalii si intamplari, si reusind sa-si transmita mesajul cu o flexibilitate aparte. Personajele sunt variate, incepand cu sarpele si continuand cu preoti, parinti si mame, computere, ghicitoare, imparati vestiti, artisti ratati, ziariste in cautare de senzational, rromi, ingeri, vanzatori de timp, slujbasi la diverse agentii, toti acestia strangandu-se in povestiri in care tehnologiile viitorului, teleportarile si echipamentele sofisticate sunt la ordinea zilei, intamplarile desfasurandu-se pe rand, atat in lumi fantastice dominate de aceste schimbari tehnologice sau in planuri mai spirituale, cat si in realitatea noastra cea de toate zilele.

Multe dintre povestirile antologiei de fata au un substrat moralizator, atingandu-se deseori coarda sensibila a bunului simt, fiind aduse sub lumina reflectoarelor contradictiile ce macina personalitatile personajelor si in multe dintre cazuri chiar si pedeapsa pentru nesocotirea acestor reguli nescrise dar imuabile.

Daca se trec cu vederea micile deficiente rezultate in urma unui tipar nu prea stralucit, cartea se poate dovedi o surpriza mai mult decat placuta si o lectura antrenanta pentru multi, numai buna de o relaxare dupa ceva mai voluminos, si daca stai si cugeti mai adanc iti dai seama ca, probabil, multe asemenea talente literare au toate sansele sa se piarda in anonimat pina la urma din varii motive, incepand cu situatia economica precara a tarii si pina la mentalitatea paguboasa a multora dintre romanii neaoşi, si implicit a cel ce ne conduc destinele.