Pe site-ul revistei Sci-Fi Magazin am gasit postat un lucru interesant. Editorul revistei va ofera sansa sa primiti un numar gratis la alegere, in limita stocului disponibil desigur, cheltuielile de expeditie fiind suportate de editura. Celor care nu au avut placerea sa interactioneze cu revista le-as sugera sa studieze numerele si sa-si aleaga unul, pentru ca sigur le va trezi interesul. Si daca veti fi convinsi, puteti comanda si restul numerelor la un pret special, eu din pacate le am, asa ca nu pot profita de oferta.

Comanda se face prin trimiterea unui e-mail la office@sci-fi.ro care să cuprindă urmatoarele date:

– Nume, Prenume

– Adresa poştală

– telefonul (opţional)

Daca mai sunt printre voi cititori care nu  au reusit sa puna mina pe toate numerele, acum e momentul. Sariti la comenzi si nu stati pe ganduri. Lectura Placuta!

nightly update : am terminat de parcurs azi toata revista si din toate povestirile una singura nu m-a prins prea tare, e vorba de „Chiar si regina” de Connie Willis, premiul Hugo, 1993

Mi-au placut in special „Complot pentru tragatori” de Kage Baker, dar si „Henry James, asta-i pentru tine” de Jack McDevitt cu un final bine ales si care m-a binedispus si povestirea lui Arthur C. Clarke, ” O infractiune pe Marte„.

In cutie” de Edward M. Lerner vorbeste despre experimentul interesant a lui Shrodinger cu pisica ( oare de ce nu tin minte sa fi aflat de asa ceva de la profesoara de fizica din liceu-raspunsul cred ca il stim cu totii ), intradevar intr-o abordare originala, si absolut intamplator un prieten mi-a trimis tot azi si o gluma pe tema asta schitata aici.

Din piesa de rezistenta a revistei, povestirea „Eroul” de Joe W.Haldeman, se vede ca are  autorul are un trecut militar, situatiile de antrenament si viata cazona, de aceasta data pe alte planete in spatiu, fiind creionata cu un realism aparte. Si, sa nu-l uitam si pe Silverberg care in „Sezonul mutantilor” ne aduce in fata un viitor in care acestia traiesc printre noi insa tot sunt priviti cu reticenta de oamenii normali, si „last but not least„, George Lazar care in „Omul si atomul” ne dovedeste ca are talent, cel putin la povestiri🙂, si nu se lasa cu una cu doua.